Dosarul Carpatica Asig: Mîrzac şi Mustăţea, urmăriţi penal pentru fapte de corupţie

Potrivit Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA), Mîrzac, în prezent membru neexecutiv în cadrul conducerii Autorităţii de Supraveghere Financiară, este acuzat de asociere în vederea săvârşirii de infracţiuni, două infracţiuni de luare de mită, din care una în formă continuată, trafic de influenţă, în formă continuată, permiterea accesului unor persoane neautorizate la informaţii care nu sunt destinate publicităţii, în scopul obţinerii pentru sine sau pentru altul de foloase necuvenite, în formă continuată, abuz în serviciu contra intereselor publice şi instigare la abuz în serviciu contra intereselor publice.

În cazul lui Mustăţea, anchetatorii precizează că acesta este urmărit penal pentru asociere în vederea săvârşirii de infracţiuni, complicitate la dare de mită, complicitate la luare de mită, complicitate la cumpărare de influenţă, toate trei în formă continuată, complicitate la folosirea în orice mod, direct sau indirect, de informaţii ce nu sunt destinate publicităţii în vederea obţinerii pentru sine sau pentru altul de foloase necuvenite şi uz de fals.

Ovidiu Ioan Cezar Giurgea este acuzat de asociere în vederea săvârşirii de infracţiuni şi abuz în serviciu contra intereselor publice, dacă funcţionarul a obţinut pentru sine sau pentru altul un interes patrimonial sau nepatrimonial.

Potrivit anchetatorilor, în perioada mai – iunie 2013, Marian Mîrzac şi Radu Mustăţea Radu, împreună cu alte persoane, au constituit o asociere în vederea săvârşirii de infracţiuni.

„Prin iniţierea, respectiv, constituirea acestui grup infracţional, învinuitul Mîrzac Marian şi o altă persoană (proprietar al unor societăţi prin intermediul cărora deţine şi controlează o societate de asigurări) au reuşit, în mod fraudulos, în perioada mai – decembrie 2013, să tergiverseze şi să influenţeze rezultatele unor controale dispuse de Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) asupra activităţii societăţii de asigurări respective, astfel încât să nu reiasă deficienţe grave”, susţine DNA.

În acest scop, arată procurorii, cei doi au recurs la cointeresarea financiară a mai multor funcţionari din cadrul ASF. „Un alt obiectiv urmărit a fost acela de a menţine societatea, în mod fraudulos, pe o poziţie convenabilă în topul reclamaţiilor privind activitatea acesteia pe anul 2013 şi, implicit, creşterea artificială a gradului de încredere în raport cu potenţialii clienţi. În acest context, în cursul lunii iunie 2013, învinuitul Mîrzac Marian a făcut demersuri pentru a o influenţa pe învinuita Chiţoiu Laura Elena, director al Direcţiei Avizări din cadrul ASF, astfel încât o anumită persoană să ocupe funcţia de director al societăţii de asigurări, cu nerespectarea condiţiilor legale”, se mai arată într-un comunicat remis marţi seară de DNA.

Anchetatorii mai spun că „finanţatorul grupării infracţionale constituite (persoana care deţine şi controlează societatea de asigurări – Ilie Carabulea, n.r.) a promovat, susţinut şi cointeresat financiar, în mod constant pe fostul director Marian Mîrzac (care a ocupat această funcţie în intervalul 16.05.2012 – 23.04.2013), pentru a fi ales în conducerea ASF”.

Din poziţia de membru neexecutiv în cadrul conducerii ASF, ocupată din 24 aprilie 2013, Mîrzac Marian a făcut demersuri pentru a asigura protecţia societăţii de asigurări şi pentru a evita suspendarea autorizaţiei de funcţionare de pe piaţa asigurărilor din România, până la remedierea deficienţelor, mai arată anchetatorii, în rezoluţia de începere a urmăririi penale.

Finanţatorul grupării infracţionale constituite l-a desemnat ca intermediar în relaţia cu Mîrzac pe Mustăţea, care, potrivit DNA, avea rolul de a comunica rezultatele demersurilor infracţionale ale lui Mîrzac, precum şi informaţii confidenţiale obţinute de la acesta din urmă.

„Gruparea infracţională susmenţionată a fost sprijinită de Ovidiu Ioan Cezar Giurgea şi un alt funcţionar cu atribuţii de conducere şi execuţie în cadrul ASF. Concret, în schimbul protecţiei oferite societăţii de asigurări, Mîrzac Marian a primit, în luna mai 2013, un autoturism marca Audi A8 având valoarea de catalog de 81.370 euro sub disimularea unei tranzacţii de vânzare-cumpărare între acesta şi societatea de asigurări, iar în luna august 2013, a primit suma de 8.937,5 euro (39.141 lei), remitere justificată de invocarea unor clauze contractuale inexistente, prin hotărâri ale Consiliului de Administraţie al societăţii de asigurări”, se mai arată în comunicatul DNA.

În schimbul acestor foloase, Marian Mîrzac a reuşit, potrivit anchetatorilor, să influenţeze concluziile a două controale dispuse de ASF, să coopteze diverşi funcţionari cu funcţii de conducere şi execuţie din ASF în grupul infracţional constituit şi să divulge informaţii care nu erau destinate publicităţii în scopul favorizării societăţii de asigurări.

„La data de 1 august 2013, învinuitul Ovidiu Ioan Cezar Giurgea, funcţionar în cadrul ASF, la solicitarea lui Mîrzac Marian, a sustras un document transmis eronat către ASF de o angajată a societăţii de asigurări, document care releva încălcări grave ale normelor ASF de către angajaţi ai societăţii. În acelaşi context, Ovidiu Ioan Cezar Giurgea a radiat din registrul instituţiei numărul de înregistrare al documentului respectiv transmis prin fax şi l-a şters din memoria aparatului. Situaţia în care respectivul document ar fi fost adus la cunoştinţă conducerii ASF ar fi impus declanşarea, în mod obligatoriu, a unui control activităţii societăţii de asigurări”, mai spun procurorii anticorupţie.

Anterior, în perioada martie – aprilie 2013, un funcţionar cu atribuţii de conducere al Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor (devenită ulterior ASF), a ignorat concluziile unui raport de control întocmit de către funcţionarii instituţiei care evidenţia deficienţe grave la societatea de asigurări, nereguli ce ar fi impus obligatoriu o majorare de capital în cuantum de 15.000.000 euro şi suspendarea autorizării de funcţionare, până la remedierea deficienţelor.

DNA precizează că învinuiţilor li s-au prezentat acuzaţiile şi că în acest dosar sunt cercetate şi alte persoane.

Omul de afaceri Ilie Carabulea, care controlează Grupul Carpatica, a fost adus, marţi după-amiază, la sediul central al Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA), el fiiind vizat, potrivit unor surse judiciare, în dosarul în care este urmărită penal soţia ministrului Finanţelor, Laura Elena Chiţoiu.

Carabulea a fost ridicat, marţi, de la Sibiu, de procurorii anticorupţie şi a fost adus la DNA în jurul orei 17.00.

Avocatul său, Nicolae Ucă, a declarat anterior corespondetului MEDIAFAX că „operaţiunea s-a desfăşurat în mare, mare secret” şi că „se vizează nişte capete”.

Ucă mai spune că, până la acel moment, nu i-au fost comunicate acuzaţiile care i se aduc clientului său.

„Nu mi-au comunicat acuzaţiile care i se aduc şi nu am informaţii cu privire la ceea ce se întâmplă. Sunt în drum spre Bucureşti, unde va fi audiat clientul meu. Voi vedea ce se întâmplă în momentul în care voi ajunge la sediul DNA. Operaţiunea asta s-a desfăşurat în mare, mare secret. Se vizează nişte capete, la modul cum s-a desfăşurat acţiunea”, a declarat avocatul.

Tot din Sibiu au fost ridicate de anchetatori, în vederea audierii la Bucureşti, două femei, între care Ina Crudu, actualul director general al Carpatica Asig.

Soţia ministrului Finanţelor, Laura Elena Chiţoiu, director al Direcţiei Avizări din cadrul Autorităţii pentru Supraveghere Financiară (ASF) la data faptelor, este urmărită penal, fiind acuzată de abuz în serviciu contra intereselor publice, dacă funcţionarul a obţinut pentru sine sau pentru altul un avantaj patrimonial sau nepatrimonial.

Procurorii DNA i-au prezentat, marţi, soţiei ministrului Finanţelor acuzaţiile care i se aduc în dosarul în care se fac cercetări pentru fapte de corupţie şi în care marţi au fost făcute percheziţii în Bucureşti şi Sibiu.

Procurorii DNA au făcut, marţi, 17 percheziţii în Bucureşti şi Sibiu, într-un dosar în care se fac cercetări pentru fapte de corupţie şi asimilate acestora, printre care asociere în vederea săvârşirii de infracţiuni, luare sau dare de mită, trafic sau cumpărare de influenţă, abuz în serviciu contra intereselor publice, folosirea în orice mod de informaţii ce nu sunt destinate publicităţii în scopul obţinerii pentru sine de foloase necuvenite, fals intelectual, fals în înscrisuri sub semnătură privată şi instigare la uz de fals.

Surse judiciare au declarat, marţi, pentru MEDIAFAX că percheziţiile DNA au vizat reprezentanţi ai Carpatica Asigurări, precum şi funcţionari din ASF.

Conform surselor citate, în acest dosar sunt suspectate de fapte de corupţie 11 persoane.