Misiunile spre solul planetei Marte de la începutul anilor 1960 şi până în prezent

Plasarea cu succes a unui dispozitiv spaţial pe suprafaţa planetei Marte este o operaţiune deosebit de complicată, iar din cele 14 tentative iniţiate din anii 1960 de URSS, apoi de Rusia, dar mai ales de Statele Unite ale Americii, doar jumătate au fost încununate cu succes, informează AFP.
Economica.net - lun, 06 aug. 2012, 11:01
Misiunile spre solul planetei Marte de la începutul anilor 1960 şi până în prezent

NASA, al cărei robot Curiosity a ajuns cu bine, luni, pe planeta roşie, este singura agenţie spaţială din lume care a reuşit până în prezent să exploreze solul marţian, cu şase dispozitive spaţiale. Înainte de Curiosity, cel mai recent dintre acestea a fost Phoenix, în 2008.

Prezentăm mai jos istoricul acestor 14 misiuni spaţiale pe Marte:

Noiembrie 1960 (URSS): Sputnik 22 s-a dezintegrat rapid, înainte de a atinge orbita terestră.

Noiembrie 1971 (URSS): Marte 2 s-a prăbuşit pe suprafaţa planetei Marte.

Decembrie 1971 (URSS): Marte 3 a realizat prima coborâre reuşită pe Marte. Deşi această sondă a funcţionat doar 15 secunde, ea a reuşit să transmită câteva imagini.

Martie 1974 (URSS): Marte 6 a încetat orice comunicare cu Terra înainte de a coborî pe Marte.

Martie 1974 (URSS): Marte 7 a eşuat în încercarea de a se plasa pe orbita marţiană.

Iulie-august 1976 (SUA): Viking 1 (iulie) şi Viking 2 (august) sunt primele sonde care au reuşit să coboare şi să funcţioneze pe suprafaţa planetei roşii, de unde au transmis pe Terra imagini şi analize chimice ale solului marţian.

Noiembrie 1996 (Rusia): Marte 96 – tentativă de lansare eşuată.

Septembrie 1997 (SUA): Mars Pathfinder reuşeşte să plaseze simultan o sondă pe orbită şi un mic robot pe solul marţian.

Decembrie 1999 (SUA): Sonda Mars Polar Lander s-a prăbuşit pe suprafaţa marţiană.

Ianuarie 2004 (SUA): Cei doi roboţi – Spirit şi Opportunity – din gama Mars Exploration Rovers au coborât cu succes pe Marte, la un interval de o lună unul faţă de celălalt. Opportunity continuă să funcţioneze şi în prezent.

Decembrie 2004 (Uniunea Europeană): Beagle 2 a pierdut contactul cu centrul de control terestru înainte de a atinge suprafaţa marţiană.

Mai 2008 (SUA): Mars Phoenix a funcţionat timp de 155 de zile pe suprafaţa marţiană, în regiunea arctică a acestei planete.

Pe lângă aceste 14 misiuni de plasare a unor dispozitive pe solul marţian, alte 29 de misiuni au avut ca obiectiv plasarea unor sonde pe orbita lui Marte sau survolarea planetei. Şi în acest caz, rata eşecurilor a fost una ridicată.

În prezent, există trei sonde care funcţionează pe orbita marţiană – două americane şi una europeană. Americanii au plasat pe orbita marţiană sondele Mars Odyssey, în octombrie 2001, respectiv Mars Reconnaissance Orbiter, în decembrie 2006. Europenii au lansat cu succes sonda Mars Express, care este activă din februarie 2003.

Din totalul celor 43 de misiuni spre Marte ce au fost lansate în aproximativ 40 de ani, doar 12 s-au bucurat de un succes total – cele mai multe fiind americane.

Te-ar mai putea interesa și
Situație încurcată în cazul transferului jucătorului croat Nikola Vlasic la West Ham United. Clubul englez nu poate să plătească nici până acum ultima tranșă pentru el din cauza sancțiunilor impuse Rusiei
Situație încurcată în cazul transferului jucătorului croat Nikola Vlasic la West Ham United. Clubul englez nu poate ...
Zece milioane de dolari datorate clubului ŢSKA Moscova de către formaţia engleză de fotbal West Ham United rămân neplătite pe fondul sancţiunilor financiare impuse de Guvernul britanic din......
Trump nu e sigur că Iranul mai are program nuclear după atacurile israeliene
Trump nu e sigur că Iranul mai are program nuclear după atacurile israeliene
Preşedintele american Donald Trump a declarat vineri agenţiei Reuters că nu este clar dacă Iranul mai are un program ...
AmCham: România nu mai are luxul de a amâna deciziile dificile şi de a tergiversa asumarea unor politici care să răspundă şi urgenţelor momentului, cât şi unei viziuni pe termen lung
AmCham: România nu mai are luxul de a amâna deciziile dificile şi de a tergiversa asumarea unor politici care să răspundă ...
Întârzierea unui acord politic pentru formarea unui Guvern stabil care să-şi asume măsurile economice şi fiscale de ...
Woody Johnson, proprietarul clubului de fotbal american New York Jets, oferă 190 de milioane de lire sterline pentru preluarea acțiunilor lui John Textor la clubul de fotbal Crystal Palace
Woody Johnson, proprietarul clubului de fotbal american New York Jets, oferă 190 de milioane de lire sterline pentru preluarea ...
Proprietarul echipei de fotbal american New York Jets, Woody Johnson (foto), a oferit 190 de milioane de lire sterline pentru ...