Mitrache, Bank Leumi: Creditarea va continua trendul de scădere, deoarece lipseşte infrastructura de credit

Oficialul Bank Leumi susţine că infrastructura de credit înseamnă în primul rând legislaţie corespunzătoare, iar din acest punct de vedere legea insolvenţei reprezintă încă o problemă. În plus, Laurenţiu Mitrache afirmă că este nevoie de o întărire a disciplinei plăţilor pentru a limita abuzul emiterii de titluri de credit fără acoperire.

Acesta a mai subliniat că, la fiecare credit, 20% din cost este riscul de neperformanţă, iar în ceea ce priveşte depozitele, prin nivelul actual al dobânzilor populaţia este ‘forţată’ să investească în afaceri proprii sau pe Bursă.

AGERPRES: Cum credeţi că va evolua creditarea anul acesta?

Laurenţiu Mitrache: În mod sigur creditarea va continua trendul pe care îl are de câţiva ani şi nu va creşte, ci va scădea, deoarece, printre altele, României îi lipseşte infrastructura de credit. Vorbim de infrastructură, referindu-ne exclusiv la şosele, autostrăzi, dar infrastructura de credit este ignorată total. Infrastructura de credit înseamnă în primul rând legislaţie corespunzătoare. Toată lumea ştie impactul insolvenţei asupra instituţiilor bancare. O altă problemă o reprezintă disciplina plăţilor. Care mai poate fi credibilitatea cecurilor şi biletelor la ordin când numărul celor neonorate este de ordinul sutelor de mii?!

AGERPRES: Cu ce alte probleme se confruntă băncile şi au un impact negativ asupra creditării?

Laurenţiu Mitrache: O altă problemă o reprezintă reglementarea asimetrică dintre instituţiile financiar bancare şi ceilalţi actori din economie. În timp ce noi suntem extrem de reglementaţi în ceea ce priveşte capitalul minim necesar, solvabilitatea, lichiditatea, expunerea la risc, provizionarea, deprecierea activelor – şi este bine că este aşa – o societate comercială este practic dereglementată. Dacă managementul acesteia este unul profesionist şi realist, atunci are singur în vedere o serie de reglementări sau indicatori financiari pe care să-i respecte. Dispersia importantă a apetitului la risc al băncilor nu este de natură a determina clienţii să se alinieze disciplinei economice şi financiare necesare unei economii sănătoase.

AGERPRES: Ce se întâmplă cu dobânzile la credite? Vor mai scădea?

Laurenţiu Mitrache: Eu aş vorbi de costul creditului, nu doar de dobânda la credite, iar acesta este legat de dobânda la depozite şi de risc. Noi avem o marjă medie de 4,5 puncte procentuale la creditele în lei. Costul trebuie să acopere şi riscul, iar ultima comunicare oficială menţionează că rata creditelor neperformante este de aproximativ 20%, în condiţiile în care s-au scos în afara bilanţului foarte multe credite neperformante. Deci, în stabilirea costului creditului, trebuie să avem în vedere că din 100 de credite acordate, 20 vor fi neperformante. Ceea ce înseamnă că la fiecare credit 20% din cost este riscul de neperformanţă.

AGERPRES: Dar cu dobânzile la depozite? S-au obişnuit clienţii cu ele? Se reorientează pentru venituri mai bune? Care sunt/ar putea fi alternativele?

Laurenţiu Mitrache: Problema remunerării depozitelor este una de politică economică în sensul că fie încurajăm oamenii să nu facă nimic şi să primească bani din depozite, fie limităm dobânzile la depozite şi în felul acesta sprijinim economia pe două căi. Pe de o parte, creăm o platformă pentru reducerea dobânzilor la credite, pe de altă parte forţăm iniţiativa populaţiei de a investi în afaceri proprii sau pe Bursă. Chiar dacă nu ar fi tocmai în avantajul băncilor comerciale, mai prieten îmi este adevărul… În alte ţări, în anumite perioade, a fost interzisă remunerarea conturilor curente, iar dobânda la depozite era limitată prin lege şi impozitată mult mai aspru. Trebuie stimulată iniţativa directă a celor cu bani. Trebuie stimulată piaţa de capital. Trebuie stimulate investiţiile. Acestea nu se pot face decât dacă dobânda la depozite nu este extrem de atractivă.

AGERPRES: Dar nu era economisirea o problemă a României?

Laurenţiu Mitrache: Marea problemă a României nu sunt banii. Dovada o reprezintă zecile de miliarde de Fonduri Europene pe care nu le utilizăm. Nu banii sunt problema. Dacă banii ar fi problema înseamnă că am avea deja programe, am face tot ceea ce ţine de noi, am avea o disciplină financiară, o disciplină contractuală.

AGERPRES: Care este volumul şi valoarea activelor reposedate de bănci?

Laurenţiu Mitrache: Nivelul garanţiilor pe care băncile trebuie să le valorifice este aproximativ la nivelul creditelor neperformante, pentru că marea majoritate a creditelor sunt garantate. Este drept că a scăzut valoarea garanţiilor prin reevaluări succesive, dar valoarea iniţiată a garanţiilor a fost peste valoarea creditelor devenite neperformante. Putem vorbi de câteva miliarde de euro.

AGERPRES: În cât timp credeţi că vor reuşi băncile să vândă aceste active şi la ce preţuri faţă de cele la care au fost înregistrate?

Laurenţiu Mitrache: În general se recuperează aproximativ 70% din valoarea evaluată a bunului. Legat de perioadă, sunt active atractive care se vând imediat ce au fost puse în vânzare, şi active la care perioada de valorificare poate fi şi de câţiva ani. Ar fi bine să ajungem să nu mai avem executări, dar în permanenţă apar credite noi care intră în default şi, implicit, bunuri care vor fi executate de către creditori. Perioada de valorificare a unui activ executat este influenţată şi de concepţia potenţialilor cumpărători că, pentru bunurile aflate în executare, orice preţ cerut poate fi redus.

AGERPRES: Ce credeţi despre vânzarea de portofolii sau de bănci din acest an? Credeţi ca vor mai urma astfel de tranzacţii?

Laurenţiu Mitrache: Este o mişcare corectă. Este în concordanţă cu condiţiile pieţei şi este normal ca managementul băncilor, în special al marilor grupuri, să încerce soluţii pentru a se concentra pe ariile şi zonele în care au un potenţial de creştere mai mare. Până la finalul acestui an, nu ştiu dacă se va mai finaliza vreun astfel de proiect.

AGERPRES: Am putea vedea intrând pe piaţa de la noi bănci mari, care acum nu sunt prezente?

Laurenţiu Mitrache: Este foarte greu să mai intre în piaţă o bancă mare în acest moment, pentru că politica acestora este de penetrare a pieţei prin preluarea unei entităţi stabile prezente deja în piaţă. Băncile de la noi care ar putea fi de interes pentru băncile din străinătate fac parte din grupuri mari, şi nu cred că se vor vinde, deoarece nu este o perioadă propice pentru astfel de mişcări. De asemenea, ţinând cont de atractivitatea actuală scăzută a pieţei, resping varianta ca o bancă mare, aflată în Top 50 pe plan mondial, să intre în România de la 0.

AGERPRES: Cum a evoluat Bank Leumi în primul semestru şi cum estimaţi că veţi încheia acest an?

Laurenţiu Mitrache: Am evoluat relativ satisfăcător faţă de obiectivele noastre, care sunt modeste. Suntem la 97% din ceea ce ne-am propus din punct de vedere al soldurilor la credite şi depozite. Din punct de vedere al profitabilităţii, am obţinut un profit simbolic, de 2,2 milioane lei. Datorită mărimii băncii, suntem foarte vulnerabili la constituirea de provizioane. Am curăţat şi noi bilanţul de credite neperformante, aşa cum au procedat toate băncile, conform legislaţiei. Am scos în afara bilanţului 92 de milioane de lei.

În prezent ne concentrăm pe creşterea de credite pe care am targetat-o, respectiv la finalul anului vrem să ajungem la credite de 1,04 miliarde lei şi în acest sens facem eforturi pentru a acorda credite cât mai multor clienţi eligibili. Estimăm că profitul la finalul anului va fi de 7-10 milioane de lei.