MJ: Organizarea unei instituţii care să se ocupe cu supravegherea tehnică presupune o dezbatere publică amplă

‘Proiectul de ordonanţă de urgenţă (…) este destinat să ofere, într-o primă etapă, o soluţie de urgenţă pentru activitatea organelor judiciare. Organizarea unei instituţii responsabile pentru punerea în executare a supravegherii tehnice este un demers care presupune o dezbatere publică amplă, compararea experienţelor altor sisteme în acest domeniu de drept raportat la particularităţile şi organizarea sistemului românesc, precum şi o fundamentare comprehensivă privind resursele necesare unei astfel de structuri’, se precizează în document.

În susţinerea argumentaţiei este invocat ca exemplu demersul realizat de autorităţile franceze printr-un decret adoptat în anul 2006, nici până în prezent nefiind complet operaţională Platforma Unică privind Interceptările Judiciare.

‘Un element care se desprinde din abordarea autorităţilor menţionate este acela al dimensiunii eminamente tehnice pe care o are un sistem destinat interceptării comunicaţiilor (în sens larg)’, se menţionează în expunerea de motive a ordonanţei de urgenţă.

În document se apreciază că activitatea Parchetelor ar fi serios afectată în absenţa infrastructurii tehnice de supraveghere, atât din punct de vedere al operativităţii, cât şi în ceea ce priveşte posibilitatea de a administra un probatoriu complet, pe baza tuturor metodelor de investigare prevăzute de lege.

Un alt aspect atins este cel referitor la necesitatea clarificării activităţilor efectuate de procuror, organul de cercetare penală sau de lucrătorii specializaţi din rândul Poliţiei pentru punerea în executare a mandatelor de supraveghere tehnică. În document se apreciază că, în lipsa acestor clarificări, s-ar crea premisa unei lacune operaţionale, deoarece fără punerea în acord a legislaţiei cu normele constituţionale nu s-ar mai putea recurge la probe obţinute prin supraveghere tehnică, pe o durată ce nu poate fi estimată.

Un alt aspect invocat este cel referitor la formele criminalităţii care implică folosirea în mod curent a sistemelor de tehnologie a informaţiilor şi de comunicaţii, unde se impune a se analiza dacă administrarea probelor poate avea continuitate în contextul motivării deciziei CCR.

Guvernul a adoptat pe 11 martie, într-o şedinţă specială, ordonanţa de urgenţă privind unele măsuri pentru punerea în executare a mandatelor de supraveghere tehnică dispuse în procesul penal.

Potrivit OUG, procurorii şi organele de cercetare penală vor fi singurii în măsură să pună în executare mandatele de supraveghere tehnică dispuse în dosarele de cercetare penală, utilizând în mod nemijlocit şi independent infrastructura Serviciului Român de Informaţii.

Ministrul Prună a anunţat că ordonanţa adoptată de Guvern modifică patru acte normative: Codul de procedură penală, Legea privind organizarea judiciară, Legea privind organizarea şi funcţionarea DIICOT, precum şi Legea privind organizarea şi funcţionarea SRI.

‘Am modificat în primul rând Codul de procedură penală, articolul 142, alin.1, în sensul de a-l aduce în acord cu decizia Curţii, am mai modificat alin. 2 al acestui articol în sensul de a clarifica cum anume se realizează activităţile de punere în executare a mandatelor şi am pus într-un aliniat nou că procurorul, organele de cercetare penală sau lucrătorii specializaţi în cadrul poliţiei (…) folosesc nemijlocit sistemele tehnice şi proceduri adecvate de natură să asigure integritatea şi confidenţialitatea datelor şi informaţiilor colectate’, a explicat ministrul Justiţiei.

În ceea ce priveşte modificarea Legii 304 privind organizarea judiciară, ministrul Prună a precizat că s-a instituit un control judecătoresc asupra modului în care se pun în aplicare supravegherile tehnice.

De asemenea, ea a arătat că prin ordonanţă s-a creat posibilitatea ca, în cadrul Ministerului Public, să poată funcţiona prin detaşare ofiţeri sau agenţi de poliţie judiciară, sub directa conducere şi controlul nemijlocit al procurorilor, creând astfel o simetrie cu ceea ce are la ora actuală DNA.

Un al treilea act normativ pe care îl modifică ordonanţa adoptată este Legea 508/2004 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea în cadrul Ministerului Public a DIICOT.

Cel de-al patrulea act normativ modificat a fost Legea 14/1992 privind organizarea şi funcţionarea SRI, astfel încât Centrul Naţional de Interceptare a comunicaţiilor – desemnat prin lege cu rolul de a obţine, prelucra şi stoca informaţii în domeniul securităţii naţionale – ‘asigură accesul nemijlocit şi distinct al acestor organe la sistemele tehnice în scopul executării supravegherii tehnice prevăzute de Codul de procedură penală”. O altă modificare a Legii 14/1992 face referire la articolul care prevede că ‘organele SRI nu pot efectua acte de cercetare penală, nu pot lua măsura reţinerii sau arestării preventive şi nici dispune de spaţii proprii de arest’.

Prin OUG s-a prevăzut detaşarea la DIICOT a 40 de ofiţeri sau agenţi de poliţie judiciară, iar printr-o altă hotărâre adoptată de Guvern, detaşarea a câte 40 de ofiţeri sau agenţi de poliţie judiciară la MP şi DNA.