Moartea lentă a hard disk-ului

Componentele mecanice fac din hard disk un dispozitiv pretenţios la transportare şi şocuri fizice, zgomotos, vulnerabil la căldură şi mai ales lent. Este de departe cea mai lentă piesă dintr-un calculator modern. Bine că scăpăm de el.

Hard disk-urile din zona consumer sunt înlocuite rapid de SSD-uri (solid state drive), dispozitive de stocare bazate pe memorii flash. Sunt infinit mai rapide, nu neapărat mulţumită vitezei brute de transfer, oricum mult mai mare decât la HDD-uri, cât datorită timpului de acces mult mai redus la date, caracteristic chip-urilor de memorie. Nu au componente mecanice, deci nu sunt fragile, nu fac zgomot, nu se încălzesc foarte tare şi ocupă mai puţin spaţiu.

Principalul avantaj al hard disk-urilor în faţa SSD-urilor a fost, tradiţional vorbind, preţul, mai ales raportat la spaţiul de stocare oferit. În 2009, cu 1.000 de lei cât costa un SSD cu capacitatea de 120 GB destinat consumatorului casnic puteai să-ţi cumperi peste 4 TB (peste 4.000 GB) stocare în HDD-uri, iar asta îi descuraja pe mulţi să facă trecerea.

Astăzi însă, SSD-urile sunt mult mai accesibile. Încă n-au ajuns din urmă hard disk-urile ca preţ per GB de stocare, însă sunt suficient de aproape încât acest aspect să conteze foarte puţin pentru utilizatori. În România preţurile încă n-au prins din urmă occidentul, dar în SUA un SSD cu capacitatea de 1 TB (sau 960 GB) poate fi cumpărat azi şi sub 200 de dolari.

Atunci când ne uităm la preţ trebuie să ţinem cont şi de câştigul de performanţă. Dacă un hard disk rareori trece de 100 MB/s viteză de transfer, un SSD banal ajunge la peste 500 MB/s şi are o viteză de acces infinit mai bună. Practic, odată cu instalarea unui SSD, PC-ul răspunde instantaneu la orice comandă, eliminând timpul de aşteptare „să se încarce”, infamul „cârâit” şi zgomotul permanent al motorului.

Hard disk-ul rămâne totuşi singura soluţie pentru stocarea de mare capacitate, pentru pozele familiei, pentru jocuri (care pot ajunge azi să ocupe 60 GB) sau pentru filme şi seriale (nu încurajăm practica, însă nu putem să nu ţinem cont de faptul că, cel puţin în România, este unul dintre principalele motoare ale cererii pentru dispozitive de stocare de mare capacitate). Datorită proliferării streaming-ului (spre exemplu, Netflix pentru video sau diverse servicii de muzică online), marea majoritate a utilizatorilor casnici nu mai au nevoie de stocare de mare capacitate. Cloud-ul muşcă şi el din piaţa HDD-urilor, de obicei fiind preferabil să stochezi pozele, documentele pentru serviciu şi alte tipuri de conţinut sensibil, pe care nu vrei să-l pierzi, într-un OneDrive, Google Drive, Dropbox etc.

O altă mare problemă a producătorilor de hard disk-uri este că stocarea a evadat din PC sau laptop şi s-a instalat pe reţea. Dincolo de cloud, routerele de mare viteză au preţuri accesibile şi se găsesc azi în orice locuinţă, iar majoritatea routerelor au port USB prin care poate fi conectat la reţea un hard disk extern, care poate fi apoi accesat de pe orice dispozitiv din reţea, un fel de cloud local. Astfel, dacă înainte am fi cumpărat câte un hard disk pentru fiecare PC din casă, astăzi putem investi într-unul singur pentru toată familia.

Producătorii de HDD-uri speră că trecerea la video 4K va genera o nouă perioadă de cerere solidă pentru dispozitive de stocare de mare capacitate, deoarece un film sau un clip înregistrat cu telefonul în rezoluţie 4K ocupă mult mai mult spaţiu decât înregistrările la bătrânul standard 1080p. Speranţa companiilor ar putea fi însă deşartă: trecerea la 4K ar putea antrena mai degrabă cererea de conexiuni de mare viteză la internet decât pe cea de hard disk-uri, datorită streaming-ului, iar SSD-urile aproape au ajuns din urmă HDD-urile ca preţ, deci orice creştere a cererii se va duce automat şi către aceste dispozitive.

Companiile de cercetare de piaţă IDC şi Gartner şi vendorii din industrie sunt de părere că 2016 va fi un an foarte prost pentru piaţa de PC-uri şi piese pentru calculatoare: evoluţia modestă a creşterii economice, încetinirea pieţei din China, dolarul puternic şi felia tot mai mare ocupată în bugetul consumatorilor de smartphone-uri şi alte gadget-uri limitează atractivitatea cutiilor de sub birou. De notat şi că performanţele PC-urilor pentru acasă au evoluat mai degrabă timid în ultimii ani, din cauza absenţei de aplicaţii care să împingă limitele hardware-ului şi lipsei de concurenţă între producători. Practic, pentru cei care au investit în 2011 într-un PC performant, un upgrade azi, în 2016, este foarte puţin atrăgător din punct de vedere al sporului de performanţă, singurele componente care au evoluat simţitor între timp fiind plăcile video.

Scăderea pieţei PC-urilor afectează şi cererea de hard disk-uri. Potrivit Gartner, vânzările de HDD-uri la nivel mondial au scăzut cu aproape 10% în primul trimestru din acest an faţă de aceeaşi perioadă din 2015, la 64,8 milioane de unităţi, cel mai redus nivel din 2007. Compania de cercetare de piaţă IDC vine cu date şi mai proaste: potrivit analiştilor IDC, vânzările de hard disk-uri s-au prăbuşit la acest început de an cu 11,5%, la 60,6 milioane de bucăţi, după ce anul trecut declinul pieţei de HDD-uri a întrecut cu mult rata de scădere a pieţei PC-urilor.

După ani de consolidare în industrie, singurii producători de hard disk-uri au rămas Western Digital, Seagate şi Toshiba. WD şi Seagate îşi dispută piaţa cu cote de 43%, respectiv 40%, iar Toshiba vine din urmă cu 17% din vânzări.

În următorii ani, hard disk-ul va dispărea din PC-urile şi laptopurile consumatorilor obişnuiţi, însă rămâne de bază pentru servere, centre de date şi alte aplicaţii industriale, până când se va găsi o soluţie mai eficientă din punct de vedere al costului.