La finalul anului trecut, în România existau în jur de 1,8 milioane de polițe de asigurare de viață. Nu toate vor putea face însă obiectul popririi din simplul motiv că nu toate au și o componentă de acumulare sau de investiții. Există și polițe simple de viață, care presupun doar plata unei indemnizații pentru familia celui asigurat, în caz de deces sau invaliditate permanentă. Pe de altă parte, fondurile de investiții au atins anul acesta un nivel record de participanți, în condițiile în care peste 700.000 de români investesc în acest mod. Așadar, în total, cel puțin 2-2,5 milioane de oameniu sunt vizați de schimbarea legislației în ceea ce privește popririle făcute de ANAF.
Până acum, dacă nu erai la zi cu plata taxelor și impozitelor, Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) avea dreptul să îți pună poprire pe toate conturile bancare, nediscreționar, până la recuperarea datoriei.
Precizăm, totuși, că, potrivit Codului Civil, asigurările nu pot face obiectul unei popriri. Aceasta nu înseamnă că o lege dedicată nu poate nuanța aceste aspect. Art. 2236 alin.2 Cod Civil: “Creditorii asiguratului nu au dreptul să urmărească indemnizația de asigurare cuvenită beneficiarilor asigurării sau moștenitorilor asiguratului după caz.”
După ce proiectul de ordin de transparență în recuperarea creanțelor va intra în vigoare, Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) va trebui să pună la dispoziția ANAF, până la data de 31.07.2025 toate informațiile legate de existența unor polițe de asigurare de viață, valoarea existentă în sold, stadiul în care se află acestea, dacă au fost sau nu făcute trageri parțiale, dacă a fost sau nu încasată polița de asigurare.
De asemenea, ASF va trebui să furnizeze informații și despre orice alte plasamente financiare, cele de pe piața de capital, deținute de rezidenții români. Toate aceste informații trebuiesc furnizate până la aceeași dată.
Un proiect de Ordin comun al președinților ANAF și ASF privind asistența reciprocă în materie de recuperare a creanțelor legate de taxe, impozite, drepturi și alte măsuri, care se va pune în practică pentru aplicarea dispozițiilor art. 5 din Directiva 2010/24/UE, stabilește că ASF va trebui să raporteze ANAF situația tuturor asigurărilor de viață și a altor produse financiare (investiții în fonduri) contractate de persoane fizice rezidente pe teritoriul României, potrivit publicațiilor de pe site-ul ANAF.
Ce înseamnă, de fapt, că ASF va fi obligată să furnizeze toate aceste date despre clienții asigurătorilor? Este vorba de un proces mai amplu, prin care ASF va pune la dispoziția ANAF date care să o ajute în colectarea creanțelor fiscale.
”Până în prezent, ANAF colecta prin popriri doar ceea ce exista pe conturile curente de la bănci, atât la persoane fizice, cât și juridice. Acum se extinde această posibilitate la toate produsele financiare, asigurări, fonduri de imvestiții, conturi individuale de investiții etc.”, explică surse din mediul fiscal.
Mai exact, dacă ANAF nu va găsi bani în conturile bancare ale celor cu datorii pentru a le pune poprire, în baza noii directive europene, care dacă nu se aplică există posibilitatea de declanșare a infrigmentului asupra României, va putea să se indreapte asupra produsului de asigurare sau a altor investitii financiare pe care să pună poprire.
Ce investiții sunt scutite de poprirea ANAF
Evident, nu toate produsele financiare pot face obiectul unei popriri și ulterior unui transfer în contul creanței bugetare restante. În această din urmă categorie sunt fondurile de pensii și facultative și obligatorii, majoritatea tipurilor de asigurări, de regulă cele non-viață, care sunt majoritare pentru persoanele juridice, cei mai mari datornici la bugetul de stat.
Colectarea efectivă a impozitelor și taxelor restante are loc doar la data plății despăgubirii, în cazul asigurărilor, respectiv la data scadenței produsului financiar.
Pentru a putea fi pus în funcțiune acest proces de colectare a creanțelor bugetare restante este necesar ca ANAF-ul să cunoască cui să i se adreseze. Pentru a fi rezolvată această problemă este necesar un sistem de raportate a unor informații către ANAF, așa cum deja fac băncile. De aceea a fost necesar ca acest Ordin să apară pe site-ul Ministerului Finanțelor.
Acestă cerință era venită și din partea altor state din Uniunea Europeana cu care România face schimb de informații fiscale conform acordurilor încheiate sau regulamentelor europene. La acest capitol, România era restantă. Primul termen de raportare este 31.07.2025.