Modificarea Codurilor penale, Codul administrativ, dar şi legile SRI şi SIE, printre priorităţile PSD-ALDE, în noua sesiune parlamentară

Componenţa noului Birou permanent, vicepreşedinţii, secretarii şi chestorii acestui for vor fi aleşi în şedinţa de plen a Camerei Deputaţilor, programată pentru joi, la ora 11.00, iar sesiunea ordinară a Camerei Deputaţilor este programată să înceapă la ora 12.00, scrie News.ro.

Şedinţa Biroului permanent al Senatului este programată tot joi, la ora 10.30, iar lucrările în plen vor începe la ora 11.00.

Sesiunea parlamentară care începe joi va avea pe masă o serie importantă de măsuri care trebuie luate, iar modificarea Codurilor penale este una dintre priorităţile imediate ale majorităţii PSD-ALDE.

Deputatul PSD Cătălin Rădulescu afirma că membrii Comisiei speciale care modifică legile Justiţiei, condusă de fostul ministru al Justiţiei Florin Iordache, vor începe modificarea Codurilor penale şi dezincriminarea abuzului în serviciu, afirmând că directiva europeană care vizează prezumţia de nevinovăţie trebuia modificată acum doi ani.

Secretarul general adjunct al PSD, Codrin Ştefănescu, spunea la rândul său că PSD va modifica „mult” Codurile penale, iar întrebat de ce miniştrii cu probleme penale vor face parte din Cabinetul Dăncilă, acesta a răspuns „pentru că putem”. De asemenea, el spunea că protestatarii care nu sunt de acord cu aceste modificări „să facă un partid unic, cu Kovesi preşedinte, prim-ministru şi împărat”.

Preşedintele comisiei parlamentare speciale pentru legile justiţiei, Florin Iordache, dădea asigurări că până la 1 aprilie Parlamentul „îşi va îndeplini rolul” şi va transpune directiva europeană privind prezumţia de nevinovăţie. „Vă asigur că până la data de 1 aprilie Parlamentul îşi va îndeplini acest rol şi va transpune directiva. Acolo este vorba de nişte principii. Acele principii din directivă Guvernul a transpus o parte dintre ele prin proiectul de lege care a fost înaintat la Senat, dar pentru restul de articole care trebuie transpuse, prin iniţiativă parlamentară a grupurilor parlamentare dar şi a asociaţiilor profesionale tocmai asta facem şi noi. Printr-o dezbatere transparentă cu toţi cei interesaţi la masă. Dar vă asigur că nu va fi nevoie de OUG pentru că în luna februarie noi vom înainta către Senat un proiect de lege care să vizeze transpunerea directivei”, a spus Florin Iordache ce va face comisia specială cu transpunerea directivei europene privind prezumţia de nevinovăţie.

De asemenea, controversata lege a pensiilor va fi şi ea pe agenda Parlamentului. Ministrul Muncii, Lia Olguţa Vasilescu, spunea că această lege trebuie adoptată cât mai repede. Potrivit actului normativ, punctul de pensie va fi mărit la 1.775 de lei până în 2020. Pensia minimă garantată va fi de 550 de lei, iar cea minimă de 650 de lei. De asemenea, legea salarizării, care prevede micşorări de venituri pentru cei cu salarii de peste 7.000 de lei pe lună, este o altă măsură aşteptată în Parlament.

Liderul PSD, Liviu Dragnea, a anunţat miercuri că vrea ca în noua sesiune paralmentară să se iniţieze modificări la legile siguranţei naţionale, care includ Serviciul Român de Informaţii (SRI) şi Serviciul de Informaţii Externe (SIE), deoarece serviciile secrete au nevoie de “o legislaţie modernă”.

Un alt proiect important aflat pe agenda acestei sesiuni parlamentare este cel al Codului administrativ, care a fost depus la Senat în decembrie, ca iniţiativă legislativă asumată de senatorii şi deputaţii PSD, fiind promovat în procedură de urgenţă. Proiectul Codului administrativ are o serie de articole controversate care stabilesc, spre exemplu, faptul că aprecierea necesităţii şi oportunităţii emiterii actelor administrative ale Guvernului aparţine exclusiv membrilor Guvernului. Codul mai prevede, de asemenea, că membrul Guvernului care se află în conflict de interese trebuie să se abţină de la luarea deciziei care ar putea produce un folos pentru sine, soţ, soţie, rude până la gradul al II-lea, dar nu şi atunci când este vorba despre emiterea, aprobarea sau adoptarea actelor normative. Conform proiectului, dacă un act administrativ a avut consecinţe vătămătoare, răspunderea revine exclusiv celui care a semnat actul respectiv. Codul stabileşte şi că, în mod excepţional, membrii Guvernului pot face parte din AGA sau CA ale regiilor autonome, companiilor şi societăţilor publice, inclusiv bănci şi instituţii financiare, de interes strategic sau în cazul în care un interes public impune acest lucru. În proiect se prevede şi numărul de posturi de la cabinetul şi cancelaria demnitarilor şi aleşilor locale, cele mai multe urmând să le aibă prim-ministrul (18) şi primarul general al Capitalei (13).

CCR a decis marţi că Legea privind modificarea şi completarea Legii 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor conţine dispoziţii neconstituţionale şi cere redefinirea erorii judiciare şi a relei credinţe, dar şi a gravei neglijenţe, iar pe 22 ianuarie a declarat neconstituţionale prevederi din Legea privind Statutul funcţionarilor publici, urmare a unei sesizări a preşedintelui Klaus Iohannis. Aceste aspecte declarate neconstituţionale se vor întoarce în Parlament pentru a fi rediscutate.

Preşedintele Klaus Iohannis a declarat, miercuri, la Bruxelles, că independenţa justiţiei rămâne intangibilă şi a susţinut că se implică foarte multe în privinţa legilor justiţiei şi este optimist legat de parcursul final al acestora.

Preşedintele Iohannis a precizat că avem o problemă majoră cu legile justiţiei şi cu codurile în România.

”Însă această problemă trebuie să o rezolvăm în România. Degeaba aşteptăm să vină cineva din afară să ne prezinte o soluţie. Soluţia este la noi şi din acest motiv am insistat mai mult decât în alte situaţii să avem soluţii legislative care, sigur, satisfac şi nevoile sistemului de acasă, dar care satisfac şi criteriile general valabile, pe care le numim noi valorile europene. De aceea, mă implic şi foarte mult şi sunt optimist în ceea ce priveşte parcursul final. Acum suntem într-o fază intermediară. Aţi văzut că deja a doua lege a fost trimisă înapoi de CCR pentru îmbunătăţiri. Acest proces va mai dura o vreme şi evident că aşteptarea mea este ca la final să avem legi care ţin cont de deciziile CCR şi vin să îmbunătăţească întregul cadru, dar, pe de altă parte, legi care păstrează, garantează, întăresc independeţa justiţiei şi înlesnesc actul de justiţie în România şi pentru asta cel puţin eu mă agit destul de mult. Se vede, nu se vede, este partea a doua”, a mai declarat şeful statului.

La rândul său, preşedintele Comisiei Europene, Jean Claude Juncker, a declarat, miercuri, în conferinţa comună cu preşedintele Klaus Iohannis, că, dacă legile justiţiei rămân aşa cum le-a votat Parlamentul, discuţiile privind renunţarea la MCV şi intrarea în spaţiul Schengen ”se vor pune în alţi termeni”.

Juncker a mai spus că România a făcut progrese remarcabile în privinţa statului de drept, iar CE nu va accepta ca România să facă paşi înapoi privind statul de drept. Juncker a ţinut să precizeze că este foarte bine informat.

Modificările asupra Codurilor penale sunt contestate de CSM şi de Ministerul Public, care spun că sunt „reglementări excesive”, care duc la „amputarea posibilităţilor tactice de investigare a infracţiunilor”. Procurorul şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, Laura Codruţa Kovesi, spunea că modificările pe care parlamentarii vor să le aducă la Codurile penale elimină foarte multe din instrumentele eficiente de investigare pe care le au procurorii şi că dacă acestea vor fi aprobate „DNA se va închide”.