Modificări majore la taxa de solidaritate: Petrom plătește mai puțin, dar plătește 300 de milioane de euro, BSOG nu mai plătește nimic

Practic, noile amendamente, asumate de toată clasa politică, elimină procentul de 60% aplicat pe diferența de profit între anul trecut și media anilor 2018-2021 și schimbă și aria de aplicabilitate a taxei de solidaritate.

Special pentru Petrom, se introduce o taxă aplicată la cantitatea de țiței rafinat, care este de 350 de lei pe tonă. Taxa este cu siguranță specială pentru Petrom, în condițiile în care amendamentul vorbește despre companii care extrag și rafinează țiței, situație în care este doar Petrom.

Cum Petrom a rafinat anul trecut 4,6 milioane de tone de țiței și produse semifinte (date din raportul anual) rezultă că ar urma să plătească o taxă de 1,47 miliarde de lei, deci circa 300 de milioane de euro, pentru o cantitate de petrol rafinată de circa 4,2 milioane de tone. Mult mai puțin decât în vechea formă – dar în acea formă compania a spus că nu se califică la plata taxei, pentru că nu i se aplică – când calculele Guvernului estimau peste un miliard de euro.

BSOG scapă de plata taxei pentru că, potrivit unui noi amendament, “contribuabilii care în perioada 2018 – 2021 nu au obținut producție din domeniile  prevăzute la art. 1 alin (1) nu datorează contribuția de solidaritate”. Compania, dețimută de fondul american de investiții Carlyle, a solicitat ca taxa să nu i se aplice, pentru că extracția gazelor a început abia anul trecut.

Din lecturarea amendamentelor, cel puțin cele depuse până acum, reiese că toate celelalte companii vizate, cele mai mari fiind Romgaz și Rompetrol, vor plăti taxa așa cum se știa, pentru că nu se schimbă nimic pentru ele.

Cum s-a ajuns aici

Parlamentul a adoptat în martie legea de aprobare a OUG nr. 186/2022 privind contribuția de solidaritate de 60% pe ″profiturile excesive″ ale companiilor din industriile de țiței, gaze, cărbune și rafinare, impusă la finalul anului trecut în aplicarea unui Regulament UE din octombrie 2022. Legea a fost votată cu un amendament care a fost introdus special pentru a obliga Petrom să plătească taxa, în condițiile în care, pentru 2022, compania a spus că nu i se aplică.

Practic, intrau în calculul pentru aceasă taxă, mai nou, veniturile din vânzări ale rafinăriilor, stocuri de produse încă nevândute și se stabilesc la calcule prețuri minime de referință în tranacții, fără să fie foarte clar dacă ele se aplică și peste prețurile mici, reglementate, la care compania a vândut unele produse anul trecut, de exemplu, gazele.

Toate acestea ar fi putut duce procentul activităților taxabile la 75% din totalul cifrei de afaceri, adică ar obliga Petrom să plătească taxa, care este de 60% pe diferența dintre profitul lui 2022 și media anilor 2018-2021 plus 20%. O suma cuprinsă între 1 și 1,3 miliarde de euro, potrivit calculelor vehiculate atunci.

Petrom a reacționat virulent, în condițiile în care legea nu apăruse în Moniorul Oficial încă.

“În ceea ce privește amendamentele votate astăzi în Camera Deputaților privind legislația naționala care transpune regulamentul UE referitor la contribuția de solidaritate:

Proiectul de lege nu este definitiv până la publicarea în Monitorul Oficial. Cu toate acestea, observăm că amendamentele introduse, cum ar fi aplicabilitatea retroactivă, încalcă principiile Constituției României. Acest lucru este foarte îngrijorător. Planurile noastre viitoare de investiții depind, printre altele, de un regim fiscal și de reglementare previzibil.

Menționăm că, în 2022, am plătit deja 20 de miliarde de lei la bugetul de stat, în creștere cu 60% față de anul precedent. Din această sumă, 2 mld lei au reprezentat taxe nou introduse anul trecut”, a spus atunci compania.

Luna trecută, președintele Klaus Iohannis a a trimis președintelui Camerei Deputaților cererea de reexaminare a legii

Foarte concret, Iohannis a spus că treebuie reanalizat și clarificat mecanismul de calcul pentru contribuția de solidaritate, “pentru evitarea unor situații în care aplicarea normelor ar fi îngreunată sau ar genera alte efecte decât cele urmărite de legiuitor”.