Modificările aduse Codului de procedură penală prin OUG, în vigoare de vineri

Guvernul a aprobat miercuri, la propunerea Ministerului Justiţiei (MJ), Ordonanţa de urgenţă pentru luarea unor măsuri de implementare necesare aplicării Legii numărul 135/2010 privind Codul de procedură penală şi pentru implementarea altor acte normative.

Ordonanţa a fost publicată în Monitorul Oficial şi intră în vigoare vineri.

Una dintre modificările aduse prin acest act normativ se referă la Legea numărul 135/2010 privind Codul de procedură penală. Astfel, la articolul 206, alineatul (1) va avea următorul cuprins: „Împotriva încheierilor prin care instanţa dispune, în primă instanţă, asupra măsurilor preventive inculpatul şi procurorul pot formula contestaţie, în termen de 48 de ore de la pronunţare sau, după caz, de la comunicare. Contestaţia se depune la instanţa care a pronunţat încheierea atacată şi se înaintează, împreună cu dosarul cauzei, instanţei ierarhic superioare, în termen de 48 de ore de la înregistrare”.

Tot în Legea 135, după articolul 425 a fost introdus un articol nou, respectiv 425 indice 1 „Contestaţia”. Potrivit alineatului 2 al articolului „pot face contestaţie procurorul şi subiecţii procesuali la care hotărârea atacată se referă, precum şi persoanele ale căror interese legitime au fost vătămate prin aceasta, în termen de trei zile, care curge de la pronunţare pentru procuror şi de la comunicare pentrucelelalte persoane”. De asemenea, acelaşi articol stabileşte faptul că respectiva contestaţia se soluţionează de către judecătorul de drepturi şi libertăţi, de către judecătorul de cameră preliminară de la instanţa superioară celei sesizate, sau, după caz, de instanţa superioară celei sesizate, respectiv de completul competent al instanţei supreme, în şedinţă publică, cu participarea procurorului.

Aceeaşi OUG dă competenţă Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT) pentru o serie de infracţiuni şi indiferent de calitatea persoanei, „dacă în cauză, indiferent de numărul infracţiunilor concurente, s-a produs o pagubă materială mai mare decât echivalentul în lei a sumei de 500.000 euro”.

Infracţiunile vizate de această prevedere sunt furtul, tâlhăria, pirateria, tâlhăria sau pirateria urmată de moartea victimei, abuzul de încredere prin fraudarea creditorilor, bancruta simplă, bancruta frauduloasă, gestiunea frauduloasă, înşelăciunea, înşelăciunea privind asigurările, deturnarea licitaţiilor publice, exploatarea patrimonială a unei persoane vulnerabile şi delapidarea, la majoritatea acestora fiind de competenţa DIICOT şi tentativa, tot cu condiţia trecerii „pragului” de jumătate de milion de euro al prejudiciului.

Odată cu această OUG, Guvernul a aprobat miercuri alte cinci acte normative: proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală, proiectul de Lege pentru modificarea Legii 134/2010 privind Codul de procedură civilă, proiectul de Lege privind desfiinţarea unor instanţe judecătoreşti şi a parchetelor de pe lângă acestea, proiectul de Hotărâre a Guvernului pentru modificarea HG 652/2009 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Justiţiei şi proiectul de Hotărâre privind stabilirea numărului maxim de posturi pentru Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

O modificare adusă de proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală se referă la articolul 138 din acest cod, în care ar urma să fie introdus alineatul 14 – „Metodele speciale de supraveghere sau cercetare se dispun şi în cazul în care urmărirea penală este începută potrivit art. 305 alin.(1)”. Articolul 305 face referire, în alineatul 1, la începerea urmăriririi penale in rem: „Când actul de sesizare îndeplineşte condiţiile prevăzute de lege şi se constată că nu există vreunul dintre cazurile care împiedică exercitarea acţiunii penale prevăzute la art. 16 alin. (1), organul de urmărire penală dispune începerea urmăririi penale cu privire la faptă”.

Ministerul Justiţiei anunţa, cu o zi înainte de intrarea în vigoare a noilor coduri, că această completare adusă articolului 138 va fi adoptată prin ordonanţă de urgenţă, ea fiind inclusă atunci în proiectul de OUG supus dezbaterii publice.

Intrarea în vigoare la 1 februarie a celor două coduri – penal şi de procedură penală – a stârnit reacţii ale societăţii civile şi ale mai multor instituţii, inclusiv ale Preşedinţiei. Printre reglementările criticate în spaţiul public se numără şi cea legată de interceptări, care, spun unele voci, nu le-ar mai da procurorilor posibilitatea să asculte telefoanele persoanelor asupra cărora ar exista suspiciuni, fără ca acestea din urmă să fie înştiinţate.

Modificările aprobate miercuri de Guvern au fost anticipate, în ultima zi din ianuarie, de premierul Victor Ponta, care le descria drept mici ajustări la Codul de procedură penală, care vor clarifica şi problema interceptărilor, el adăugând că este „o prostie” să spui că noul cod protejează infractorii.