Mohamed Morsi, de la preşedinţia Egiptului la închisoare

Primul şef de stat ales în mod democratic în Egipt era deţinut în secret de către armată, de când a fost destituit, pe 3 iulie, la câteva zile după ce egiptenii au ieşit în stradă pentru a cere plecarea sa de la putere, acuzându-l de acapararea puterii spre profitul confreriei sale, Fraţii Musulmani, şi că vrea să islamizeze societatea în ritm alert.

Există temeri potrivit cărora ar putea izbucni noi violenţe, deoarece noua putere instalată de armată reprimă în sânge manifestaţiile pro-Morsi, începând de la 14 august, când poliţişti şi militari au ucis sute de susţinători ai preşedintelui destituit, în cursul disperării unei mişcări de ocupare a acestora la Cairo. De atunci, peste 1.000 de manifestanţi au fost ucişi, iar alţi aproape 2.000 de membri ai confreriei au fost arestaţi, inclusiv principalii lideri ai acesteia, judecaţi, la fel ca Morsi pentru „incitare la omor”.

Morsi, care riscă pedeapsa cu moartea în acest proces, a sosit luni dimineaţa, la bordul unui elicopter, la Curtea care se întruneşte în sediul Academiei de Poliţie, într-un cartier din estul capitalei egiptene, a declarat pentru AFP şeful Poliţiei din Cairo Osama el-Soghayar.

Susţinătorii săi au anunţat deja că nu vor recunoaşte autoritatea judecătorilor săi şi nici legitimitatea unui proces pe care îl consideră orchestrat de către o putere care emană de la o „lovitură de stat” militară.

Paisprezece co-acuzaţi, inclusiv cadre din cadrul mişcării Fraţii Musulmani, au sosit, de asemenea, la tribunal pentru a fi judecaţi pentru aceleaşi capete de acuzare ca Morsi, şi anume „incitare la omor” împotriva manifestanţilor din faţa palatului prezidenţial, pe 5 decembrie 2012, când în confruntări au fost ucise cel puţin şapte persoane.

Autorităţile au anunţat că au mobilizat aproximativ 20.000 de oameni la Cairo, o metropolă cu 20 de milioane de locuitori, împânzită deja, de la 3 iulie, de tancuri şi numeroase baraje de poliţie.

Amnesty International (AI) apreciază că acest proces este un „test” de evaluare a voinţei autorităţilor interimare de a respecta drepturile omului.

ONG-ul le îndemană „să îl aducă pe Mohamed Morsi la audieri şi să îi acorde dreptul la un proces just, în particular să îi permită să conteste probele care vor putea fi prezentate împotriva sa în faţa Curţii”.

„Dacă lucrurile nu vor sta aşa, atunci va fi permis să se ridice întrebări cu privire la motivaţiile ascunse ale procesului”, adaugă organizaţia internaţională.

Avocaţii lui Morsi au anunţat că vor asista la proces nu pentru a-l apăra în faţa judecătorilor, a căror legitimitate nu o recunoaşte, ci „pentru a supraveghea procedura judiciară”.

Puţinele persoane care l-au văzut pe Morsi în locul de detenţie îl consideră hotărât să îşi apere „legitimitatea” obţinută la urne, aşa cum a afirmat într-o înregistrare video în seara în care a fost destituit.

Faptele care-i sunt reproşate au marcat o cotitură în timpul mandatului său. După şase luni de putere, el a emis un decret care-l plasa deasupra oricărui control judiciar, declanşând manifestaţii în faţa sediului preşedinţiei.

Apreciind că poliţia nu a putut să îl protejeze pe preşedinte, mişcarea Fraţii Musulmani îşi îndemna susţinătorii să disloce protestatarii. Aceste violenţe – care s-au soldat cu şapte morţi – au consolidat rândurile opoziţiei anti-Morsi care, şase luni mai târziu, se mobiliza în stradă pentru a-i cere să plece şi obţinea susţinerea militarilor.

De la reprimarea extrem de sângeroasă a manifestaţiilor pro-Morsi în august, membrii confreriei, decimaţi sau încarceraţi, întârzie să mobilizeze mulţimea, în pofida îndemnurilor zilnice la manifestaţii „paşnice”. Însă hotărârea lor ar putea să conducă la o nouă baie de sânge luni, în cazul în care se apropie de tribunal sau blochează artere importante în Cairo.

Guvernul, condus de facto de către armată, care a promis alegeri legislative şi prezidenţiale până la jumătatea lui 2014, a avertizat că va interveni în cazul unor manifestaţii importante. Începând de la 14 august, poliţişti şi militari au primit autorizarea să deschidă focul asupra oricărui manifestant care se comportă ostil sau atacă bunuri publice, un „cec în alb” interpretat în modul cel mai larg de către forţele de ordine, de atunci şi până în prezent.

Mohamed Morsi, propulsat din mediile clandestine ale mişcării Fraţii Musulmani – o confrerie islamistă mult timp interzisă în Egipt – la preşedinţia ţării arabe cu cea mai mare populaţie, va fi judecat începând de luni, după patru luni de la destuituirea sa de către armată, relatează AFP.

Deţinut în secret de armată, după ce militarii l-au înlocuit cu un preşedinte şi un Guvern interimare, pe 3 iulie, el urmează să dea socoteală alături alţi 14 acuzaţi pentru „incitare la omor” împotriva manifestanţilor, în confruntări în care au fost ucise şapte persoane, în faţa palatului prezidenţial, pe 5 decembrie 2012.

Candidatul mişcării Fraţii Musulmani, în 2012, în primele alegeri prezidenţiale democratice din ţară, şi-a anunţat deja susţinătorii că nu va recunoaşte autoritatea judecătorilor săi şi că, în consecinţă, „nu îl va apăra vreun avocat” într-un proces pe care îl consideră organizat de către „pucişti”.

La aproape doi ani de când mişcarea Fraţii Musulmani a obţinut o victorie detaşată în alegerile legislative, iar după aceea în alegerile prezidenţiale, destituirea lui Morsi a fost punctul de pornire al unei reprimări brutale. Cel puţin 1.000 de manifestanţi pro-Morsi au fost ucişi de către armată şi poliţie la jumătatea lui august, iar alţi peste 2.000 de membri ai mişcării Fraţii Musulmani, inclusiv aproape toţi liderii confreriei, au fost arestaţi.

Mohamed Morsi, un inginer absolvent al unei universităţi americane, devine deputat „independent” în perioada 2000-2005 şi este încarcerat în 2006 timp de şapte luni. Este încarcerat din nou, pentru o scurtă perioadă de timp, împreună cu alţi câţiva zeci de islamişti, pe 28 ianuarie 2011, după trei zile de la izbucnirea revoltei populare împotriva predecesorului său Hosni Mubarak.

Când candidează la funcţia supremă, la începutul lui 2012, este numit „roata de rezervă”, pentru că îl înlocuieşte pe cel prezentat drept prima opţiune a confreriei, extrem de bogatul finanţator al mişcării Fraţii Musulmani Khairat el-Shater, a cărui candidatură este invalidată.

Morsi este ales în turul doi, în urma unei confruntări cu un oficial de rang înalt din cadrul regimului Mubarak, Ahmed Shafik, şi devine primul preşedinte al Egiptului care nu provine din rândul armatei şi primul şef de stat reprezentând curentul islamist, în folosul căruia este acuzat că acaparează puterea.

Anul petrecut ca preşedinte al Egiptului este marcat de crize repetate, iar exact la împlinirea unui an de când a fost ales, milioane de egipteni ies în stradă pentru a-i cere să plece. Trei zile mai târziu, armata se sprijină pe această mobilizare pentru a-l destitui pe cel care promisese când a obţinut victoria că va fi „preşedintele tuturor egiptenilor” şi garantul idealurilor democratice ale revoltei care l-a îndepărtat pe Mubarak de la putere.

În 2010, devenit membru al Biroului Politic al mişcării Fraţii Musulmani, face declaraţii antisemite care apar, ulterior, în presă.

Provenind dintr-o familie modestă, din guvernoratul Al Sharqia, în Delta Nilului, unde s-a născut în 1951, Morsi absolveşte Universitatea din Cairo în 1975 şi obţine în 1982 titlul de doctor al Universităţii South Carolina. Este căsătorit, are cinci copii şi a condus pentru o perioadă de timp Partidul Libertăţii şi Justiţiei (PLJ), aripa politică a mişcării Fraţii Musulmani.

Alura robustă, manierele simple şi modul de a vorbi pe înţelesul tuturor au contribuit la o anumită perioadă de graţie în primele luni de mandat. Însă le pare, rapid, destul de multor egipteni, avid de putere, hotărât să islamizeze într-un ritm rapid societatea egipteană şi să instaureze un regim autoritarist. Susţinătorii săi subliniază, în schimb, că este legitimat de urne şi că problemele cu care a fost nevoit să se confrunte – administraţii corupte, disfuncţionalităţi economice, tensiuni interconfesionale – nu datează de la venirea sa la putere.