Cazul se poate baza parțial pe declarațiile naționaliste împotriva proprietarului maghiar al Slovnaft făcute de fostul ministru de Finanțe Igor Matovič în Consiliul Național, notează Euractiv.
„Avocații noștri analizează întreg procesul de adoptare a normei, mai ales în contextul dezbaterii din Parlament, unde fostul ministru al Finanțelor a prezentat măsura ca un regulament împotriva proprietarilor maghiari. Tocmai din acest aspect credem că vom avea succes într-un posibil proces”, a explicat purtătorul de cuvânt al Slovnaft, Anton Molnár.
În timpul discuției premergătoare aprobării taxei, Matovič a susținut că prin impunerea acestei taxe Slovacia poate obține mai mulți bani de la compania maghiară MOL:
MOL și Slovnaft vor așadar să continue demersurile în justiție în ciuda faptului că guvernul slovac a făcut mai multe concesii de la prima lor propunere de taxare, după presiunea Slovnaft. Cota de impozitare a fost redusă de la 70% la 55%, iar perioada de colectare a fost limitată la doar un an. Aceasta înseamnă că Slovnaft va plăti taxa suplimentară doar pentru 2022. Inițial, taxa trebuia să dureze până în 2025.
MOL vrea să ducă cazul la instanța de arbitraj de la Washington și astfel să urmeze exemplul Exxon Mobil. Gigantul american a intentat un proces împotriva UE la sfârșitul lunii decembrie legat de impozitul temporar pe profiturile excepționale ale companiilor petroliere impus de regulamentul european adoptat în toamnă.
„Urmărim îndeaproape rapoartele din presă referitoare la ExxonMobil, care a contestat reglementările UE în instanțe pe motiv că autoritățile UE și-au depășit competențele și că aceste soluții la criza energetică vor fi de fapt contraproductive”, a spus Molnár.
Slovnaft spune că, deși impozitul a fost redus, este încă foarte mare. Comisia Europeană a recomandat statelor membre cota minimă de 33%. Germania, de exemplu, a optat pentru o cotă minimă, în timp ce Austria a stabilit impozitul la 40%. Slovnaft își exportă produsele pe ambele piețe, iar cota mare de impozitare slovacă va dezavantaja compania, scrie Euractiv.
Este vorba despre aceași fel de taxă, ca tipar, ca cea impusă de Guvernul României, tot pe baza regulamentului UE. La noi, Guvernul a impus un procent de 60%, aplicat pe diferența dintre profitul anului 2022 și 2023 și media aniulor 2017-2021, la care se adaugă 20% pentru companiile care obțin 75% din cifra de afaceri din producția de țiței și gaze și din rafinare. Petrom a anunțat că nu plătește taxa, pentru că nu I se aplică, ponderea afacerilor taxabile fiind de sub 75%. Taxa ar urma să fie plătită anul acesta și următorul.