Moldovenii afirmă în proporţie de 63% că vorbesc limba română. 54% văd posibilă reunirea cu România – studiu

Potrivit datelor preliminare ale sondajului de opinie realizat în perioada 1-15 februarie, doar 10% dintre respondenţi au declarat că vorbesc mai degrabă limba rusă, iar 26% limba moldovenească. Un singur procent dintre cei chestionaţi a răspuns la întrebarea ‘Care este limba pe care o vorbiţi cel mai des?’ cu o altă limbă decât cele trei amintite anterior.

Potrivit directorului CRSS, Eugen Popescu, ‘identitatea lingvistică dintre cele două maluri ale Prutului constituie proba de necontestat a apartenenţei Republicii Moldova la spaţiul culturii şi civilizaţiei româneşti’.

Acesta a reamintit, în cadrul unei conferinţe de presă organizată, joi, la Palatul Parlamentului, că în decembrie 2013 Curtea Constituţională de la Chişinău a recunoscut limba română ca limbă oficială în Republica Moldova, această decizie influenţând favorabil răspunsurile oferite de moldovenii intervievaţi.

În ce priveşte termenii ‘limba română’ şi ‘limba moldovenească’, 63% au răspuns că cele două sintagme definesc aceeaşi limbă, în timp ce 31% consideră că definesc două limbi distincte, iar 7% au evitat să răspundă la întrebare.

Eugen Popescu a atras atenţia că prin studiul efectuat de CRSS se remarcă o creştere a numărului cetăţenilor moldoveni care văd posibilă reunirea Republicii Moldova cu România, faţă de datele colectate în urma unui alt studiu efectuat în anul 2012.

‘Mai mult de jumătate dintre participanţii la acest studiu au exprimat o atitudine pro-unire cu România, în timp ce atitudinea contra uniune este exprimată de un procent mai mic’, a spus Popescu, detaliind faptul că 20% dintre respondenţi au răspuns că acest scenariu este ‘sigur’ posibil, 34% au afirmat ‘cred că da’, 25% cred că unirea celor două ţări nu este posibilă, iar 7% sunt categoric convinşi că scenariul nu este valid.

La întrebarea ‘Credeţi că reunirea Republicii Moldova cu România s-ar putea realiza sau nu?’, 15% dintre respondenţi au răspuns ‘nu ştiu/nu răspund’, fapt care l-a determinat pe directorul CRSS să afirme că există încă o teamă în rândul cetăţenilor moldoveni de a-şi exprima opinia legat de subiectul unirii cu România.

Şi la întrebarea ‘Ce poziţie aveţi faţă de reunirea României cu Republica Moldova’, 27% dintre cei chestionaţi s-au declarat ‘pentru’, 25% ‘mai degrabă pentru’, în timp ce 20% au afirmat că sunt ‘mai degrabă împotrivă’, iar 12% ‘categoric împotrivă’. 11% au declarat că acest subiect le este indiferent, iar 4% au evitat să ofere un răspuns clar.

15% dintre respondenţi cred că reunirea Republicii Moldova cu România nu ar aduce niciun fel de avantaj cetăţenilor moldoveni. 21% cred că un astfel de pas ar conduce la creşterea pensiilor şi salariilor, 28% cred că economia Moldovei ar cunoaşte o dezvoltare în urma reunirii cu România, 38% afirmă că reunirea ar asigura acces liber cetăţenilor moldoveni pe piaţa forţei de muncă din România şi UE, iar 41% susţin că reunirea ar asigura libera circulaţie a cetăţenilor în spaţiul Uniunii Europene.

6% dintre cei chestionaţi consideră că principalul avantaj pe care cetăţenii Republicii Moldova l-ar putea avea ca urmare a reunirii cu România este reprezentat de subsidii.

Întrebaţi dacă subiectul reunirii celor două ţări ar trebui să fie o prioritate pentru oamenii politici din România şi Republica Moldova, 41% consideră că politicienii moldoveni ar trebui să îşi axeze atenţia pe acest aspect, iar 34% consideră că nu este cazul ca politicienii din Republică să se preocupe prioritar de reunirea cu România.

În ceea ce-i priveşte pe politicienii din România, 45% dintre cei chestionaţi au răspuns că subiectul amintit ar trebui să constituie o prioritate pentru aceştia, în timp ce 26% nu cred că reunirea ar trebui intre pe agenda de priorităţi a oamenilor politici români. Un procent de 25% au răspuns cu ‘nu ştiu/nu răspund’ în ce îi priveşte pe politicienii moldoveni, iar 29% au oferit acelaşi răspuns referitor la politicienii români.

Cu afirmaţia ‘România şi Republica Moldova sunt două state româneşti’, 39% dintre respondenţi s-au arătat ‘categoric de acord’, 24% – ‘mai degrabă de acord’, 16% – ‘mai degrabă împotrivă’, 9% – ‘categoric împotrivă’, iar 4% au răspuns ‘mi-e indiferent’ şi 8% – ‘nu ştiu/nu răspund’.

Cetăţenii Republicii Moldova au fost întrebaţi şi cu privire la poziţia lor faţă de afirmaţia ‘România şi Rep. Moldova au aceleaşi tradiţii şi folclor’, astfel că 40% s-au declarat ‘categoric de acord’ cu enunţul, 34% au răspuns că sunt ‘mai degrabă de acord’, 13% sunt ‘mai degrabă împotrivă’, iar 7% au susţinut că nu împărtăşesc afirmaţia. 5% au afirmat că respectivul enunţ îi lasă indiferenţi.

În ceea ce priveşte cel mai important eveniment din istoria naţională a Republicii Moldova, 59% au răspuns că pentru ei o importanţă aparte o are declararea independenţei Republicii, pentru 7% evenimentul unirii principatelor de la 1859 este cel mai important, pentru 2% – anexarea Basarabiei de Imperiul Rus în 1812, pentru 22% – Marea Unire/unirea Basarabiei cu România de la 1918.

‘Cetăţenii Republicii Moldova sunt influenţaţi de istoria recentă. Astfel, Declararea Independenţei faţă de Imperiul Sovietic (1991) reprezintă cel mai important eveniment din istoria naţională pentru 59% dintre cei care au oferit un răspuns în cadrul cercetării’, se arată în raportul preliminar prezentat de directorul CRSS.

Datele finale ale sondajului de opinie, realizat pe un eşantion de 1155 de persoane în vârstă de 18 ani şi peste, vor fi făcute publice în luna mai a anului în curs.

Eşantionul este reprezentativ pentru populaţia adultă a Republicii Moldova fără regiunea transnistreană şi Unitatea Teritorială Autonomă Găgăuzia, cu o eroare tolerată de +/- 2,5%, la un nivel de încredere de 95%.

Sondajul este stratificat şi probabilistic.