Monopolul Enel, Electrica, CEZ şi E.On pe facturile a milioane de români, consfinţit de ANRE şi după 1 ianuarie. Ce riscă totuşi cei patru mari

„Până la implementarea unui mecanism de selecție pe criterii concurențiale a furnizorilor de ultimă instanță şi desemnarea acestora pe baza acestui mecanism, se desemnează în calitate de furnizori de ultimă instanță următorii titulari de licență pentru activitatea de furnizare a energiei electrice:

a) Societatea ELECTRICA FURNIZARE S.A.;
b) Societatea ENEL ENERGIE MUNTENIA S.A.;
c) Societatea ENEL ENERGIE S.A.;
d) Societatea E.ON ENERGIE ROMÂNIA S.A.;
e) Societatea CEZ VÂNZARE S.A”
scrie în proiectul de ordin elaborat de ANRE.
Acest ordin, care asigură de facto monopolul celor patru FUI asupra furnizării de energie electrică în regim de serviciu universal după data de 1 ianuarie 2018, pune de fapt capăt, pe termen nedeterminat, ideei mai vechi a autorităţilor de a desemna FUI pe baze concurenţiale.

În anul 2014, ANRE emitea ordinul 35/2014, pentru desemnarea furnizorilor de ultimă instanţă. Articolul 1 al Ordinului spune aşa: „Până la implementarea unui mecanism de selecţie pe criterii concurenţiale a furnizorilor de ultimă instanţă şi desemnarea acestora pe baza acestui mecanism, dar nu mai târziu de data eliminării complete a tarifelor reglementate, se desemnează în calitate de furnizori de ultimă instanţă următorii titulari de licenţă de furnizare a energiei electrice: S.C. F.F.E.E. ELECTRICA FURNIZARE – S.A.; S.C. ENEL ENERGIE MUNTENIA – S.A.; S.C. ENEL ENERGIE – S.A.;S.C. E.ON ENERGIE ROMÂNIA – S.A.; S.C. CEZ VÂNZARE – S.A”.

După cum se vede, din actualul proiect de ordin lipseşte exact sintagma „nu mai târziu de data eliminării complete a tarifelor reglementate”, dat fiind că acest moment vine peste doar o lună. ANRE a avut la dispoziţie trei ani pentru a crea acest sistem, dar nu a făcut-o.

Ce ar fi putut însemna acest „mecanism de selecţie pe criterii concurenţiale”. Posibilitatea ca, pe baza unor alte criterii (inclusiv un preţ mai mic de furnizare) unul sau mai mulţi dintre actualii FUI să-şi piardă toţi clienţii din zona deservită, pentru că ar fi apărut alt furnizor de ultimă instanţă care oferea, în condiţii de siguranţă, inclusiv tarife mai mici.

Pentru detalii, citiţi ce am scris despre acest subiect anul trecut:

Se ascut săbiile pentru bătălia deceniului pe piaţa de energie: Cine va aduce curentul în opt milioane de case din România

Acum, cei patru furnizori rămân cu monopolul furnizării de energie electrică, în regim de serviciu universal, pentru românii care nu şi-au schimbat furnizorul şi/sau contractul de furnizare şi nu au trecut pe piaţa liberă. Adică majoritatea celor opt milioane de consumatori casnici care nu au făcut asta din varii motive, deşi ar beneficia de un preţ mai mic.

Monopol pe care îl vor avea până când ANRE ar decide totuşi acel nou mecanism de selecţie al lor, pe baze concurenţiale. Însă, se supun unui risc, care apare chiar din mecanismul de reglementare.

Ce riscă cei patru mari

Dacă acum, tarifele în regim regementat (de serviciu universal) sunt reglementate de ANRE, în viitor, ele vor fi doar avizate. Amintim că facturile la energie sunt compuse, în linii mari, din costul de achiziţe al energiei, tarifele de reţea (transport, distribuţie), şi marja de furnizare. Costul de achiziţie este reglementat de ANRE pentru 10% din cantitatea de energie cumpărată pentru clienţi, de la Hidroelectrica şi Nuclearelectrica, iar pentru restul de 90% ANRE recunoaşte teoretic (şi apoi FUI transferă în facturi) costurile cu energia cumpărată de pe diverse pieţe-aşa numitul tarif CPC, componenta de piaţă concurenţială.

După 1 ianuarie, lucrurile se schimbă, (nu pe partea de tarife de reţea, care rămân reglementate de ANRE) iar mecanismul de reglementare nu le conferă celor patru FUI certitudinea că nu vor avea pierderi din această activitate. De la 1 ianuarie, ANRE nu mai reglementează, dar avizează preţul final la consumator.

Zilele trecute, ANRE a emis un proiect de ordin prin care cei patru FUI nu mai sunt obligaţi să cumpere energia pentru consumatori de pe piaţa creată special pentru ei, Piaţa Centralizată pentru Serviciul Universal. Puteţi citi aici, în detali, despre acest Ordin şi efectele lui:

Ce se va întâmpla cu facturile a milioane de români? Enel, CEZ, Electrica şi E.On nu mai sunt obligate să cumpere energie de pe Piaţa pentru Serviciul Universal

Ca atare, FUI pot cumpăra teoretic energia de pe orice piaţă, dar ANRE decide, prin avizarea preţului final la consumator, cât din aceste costuri vor fi recunoscute în factura consumatorilor care au rămas la serviciul universal.
Or, nu există nicio garanţie că nu se va repeta situaţia din acest an, când unii dintre FUI au raportat pierdere de partea de furnizare, pentru că au cumpărat, din diverse cauze (preţ mare pe piaţa spot, lipsa contractelor pe termen lung cu producătorii, etc.) energie la costuri care nu au fost recunoscute în totalitate de ANRE.

Spre exemplu, Electrica a raportat, pentru primele nouă luni, o pierdere de 54 de milioane de lei din activitatea de furnizare, din cauze pe care le vedeţi explicate aici:

Profitul Electrica a scăzut de cinci ori. Pe furnizare, compania merge în pierdere

La rândul lor, cei de la Enel au raportat, pe furnizare, un rezultat operaţional EBITDA negativ, de 46 de milioane de lei, pentru activitatea din România, aferent primelor nouă luni ale acestui an.