Monte dei Paschi, cea mai veche bancă din lume, are nevoie de 8,8 miliarde de euro, nu doar de 5 miliarde, ca să fie salvată

Vineri, Guvernul de la Roma a aprobat ajutorul de stat pentru Monte dei Paschi di Siena (MPS), a treia cea mai mare bancă din Italia, după ce aceasta nu a reuşit să strângă cinci miliarde de euro din partea investitorilor privaţi pentru capitalizare.

Banca Monte dei Paschi di Siena a dezvăluit că vineri a depus o solicitare oficială la BCE pentru aprobarea „recapitalizării preventive”, un tip de intervenţie a statului pentru o bancă ce se confruntă cu dificultăţi dar care încă este solventă.

În răspunsul oficial, BCE a anunţat că a calculat capitalul de care MPS ar avea nevoie pe baza unui model generat în urma testelor de rezistenţă aplicate băncilor în urmă cu câteva luni.

MPS a explicat, potrivit site-ului MilanoFinanza.it, că încă nu are nevoie de „recapitalizare”, ci este doar în situaţia de „necesitate de capital”. Potrivit modelului realizat pe baza rezultatelor ultimului test de rezistenţă efectuat de BCE, „MPS are un deficit de capital (…) de 8,8 miliarde de euro”, cu 3,8 miliarde de euro mai mult decât estimarea de 5 miliarde, a transmis banca italiană luni seară.

Parlamentul Italiei a aprobat pe 21 decembrie solicitarea Guvernului Paolo Gentiloni în sensul contractării unor credite de 20 de miliarde de euro pentru relansarea sistemului bancar, a relatat ziarul La Repubblica.

În contextul în care criza care afectează Banca Monte dei Paschi, cea mai veche din lume, riscă să se extindă la întregul sistem bancar din Italia, Guvernul Paolo Gentiloni, la propunerea ministrului Economiei, Pier Carlo Padoan, a cerut Parlamentului posibilitatea de a „creşte gradul de îndatorare cu 20 de miliarde de euro”. Planul, menit să ofere capital pentru stabilizarea sistemului bancar, a fost aprobat în această formă de Parlamentul de la Roma. În cadrul acestui plan, cinci miliarde de euro ar urma să fie oferite pentru recapitalizarea Băncii Monte dei Paschi.

Însă, conform unei analize a agenţiei Bloomberg citată de cotidianul La Repubblica, cele 20 de miliarde de euro ar fi insuficiente, întrucât băncile italiene ar avea nevoie de 52 de miliarde de euro. Astfel, Banca BPM ar avea nevoie de peste 8,5 miliarde, Unicredit de 8 miliarde, Intesa de 7 miliarde, Monte dei Paschi de 5, UBI Banca de 3 miliarde, UPER de 2 miliarde, iar Sondrio şi Carige de câte un miliard. Alte bănci italiene ar avea nevoie în total de alte peste 16 miliarde.

Monte dei Paschi di Siena, a treia cea mai mare bancă din Italia, trebuia să strângă, potrivit propriilor estimări, capital nou în valoare de cinci miliarde de euro până la finalul lunii. Banca este împovărată de credite neperformante şi este considerată una dintre cele mai slabe dintre băncile importante din Uniunea Europeană.

Surse citate de ziarul La Repubblica afirmau pe 9 decembrie că Guvernul Italiei avea deja un plan de urgenţă pentru relansarea sistemului bancar, după ce Banca Centrală Europeană (BCE) a respins planul Băncii Monte dei Paschi di Siena (MPS) de a prelungire a eforturilor de redresare.

Banca Centrală Europeană (BCE) a respins pe 8 decembrie solicitarea băncii falimentare Monte dei Paschi di Siena (MPS) de prelungire a activităţilor pentru capitalizarea privată. Decizia BCE a deschis calea implementării unui plan de asistenţă financiară de stat pentru relansarea sistemului bancar italian.

Eşecul Guvernului Matteo Renzi în referendumul constituţional riscă să amplifice criza bancară din Italia, cu efecte în zona euro, comenta cotidianul Financial Times pe 6 decembrie, avertizând că acesta ar putea fi cel mai important test pentru noile reglementări europene de gestionare a băncilor falimentare. Iniţial, Banca Monte dei Paschi spera să obţină o investiţie de un miliard de euro din Qatar de care depindea planul în valoare de cinci miliarde de euro pentru recapitalizare.

Oficialii din domeniul bancar se tem că un eşec în relansarea acestei bănci, care se află, potrivit evaluărilor UE, în poziţia cea mai riscantă la nivel european, ar putea afecta încrederea investitorilor în întregul sector bancar din Italia, care se confruntă cu perspectiva unor pierderi de 360 de miliarde de euro din cauza creditelor neperformante.

„Italia este primul şi posibil cel mai important test al noului regim european de gestionare a băncilor falimentare”, nota Financial Times, amintind că, începând de la criza din 2008, Italia a tras de timp în căutarea soluţiilor, aşteptând investiţii din domeniul privat de teamă că o intervenţie a UE pentru relansarea sectorului bancar ar speria investitorii, clienţii băncilor şi alegătorii.

În urmă cu câteva luni, premierul italian de la acea vreme, Matteo Renzi, a refuzat un plan al UE care prevedea măsuri stricte în schimbul injectării de fonduri de stat, convertirea unei părţi a obligaţiunilor şi oferirea de compensaţii investitorilor mici. Planul Bruxellesului este încă disponibil dacă Guvernul de la Roma se va răzgândi.