Aceste măsuri au un efect pozitiv marginal asupra ratingurilor suverane şi ale corporaţiilor şi în linii mari neutru pentru bănci, apreciază Moody’s.
BCE a devenit joi prima mare bancă centrală din lume care a decis să ducă dobânzile la depozitele overnight în teritoriul negativ (minus 0,10%). Practic, băncile comerciale vor plăti pentru a plasa la BCE fondurile în exces pe care le deţin.
Preşedintele BCE, Mario Draghi, a avertizat că dobânzile BCE nu vor coborî mai mult de nivelul actual. ‘Dobânzile cheie ale BCE vor rămâne la nivelele actuale pentru o perioadă prelungită de timp având în vedere prognoza actuală de inflaţie’, a declarat Draghi. Acesta a precizat că dobânzile vor începe să crească doar atunci când va reveni şi creşterea economică.
Moody’s apreciază că programele de tip LTRO (operaţiuni de furnizare de lichidităţi pe termen lung) au ca obiectiv majorarea creditării către sectorul privat, sprijinirea creşterii economiei zonei euro şi scăderea şomajului. Dacă aceste obiective sunt îndeplinite, impactul asupra profilelor de credit ale statelor şi corporaţiilor va fi pozitiv, susţine agenţia de evaluare financiară.
Banca Centrală Europeană a demarat, în aprilie 2013, a doua operaţiune de refinanţare pe 36 de luni, acordând împrumuturi de 530 de miliarde de euro unui număr de 800 de bănci din zona euro, pentru a stimula acordarea de credite companiilor şi a reduce costurile de creditare ale guvernelor.
Anterior, la finele lunii decembrie 2011, BCE a acordat unui număr de 523 de bănci împrumuturi pe trei ani, în valoare de 489 de miliarde de euro, la o dobândă de 1%.
Orice expansiune a creditării este benefică, susţine Moody’s, mai ales în statele de la periferia zonei euro, unde creditarea este relativ ridicată comparativ cu mărimea economiilor lor şi dependenţa de creditarea bancară pentru stimularea avansului economiei este ridicată.
Federaţia bancară europeană (EBF) a apreciat vineri drept ‘simbolică’ decizia Băncii Centrale Europene de a introduce dobânzi negative la depozitele bancare constituite de băncile comerciale la BCE, dar, cu toate acestea, a atras atenţia asupra efectelor negative ale acestei decizii.
‘Deşi istorică, dobânda negativă la depozite este înainte de toate una simbolică. Este neclar care va fi impactul real’, a apreciat directorul EBF, Robert Priester. ‘În calitate de bănci nu împărtăşim entuziasmul pentru dobânzi negative. Am putea spune că băncile sunt pedepsite pentru depozitarea banilor la BCE şi există dovezi că dobânzile negative afectează profitabilitatea în sectorul bancar’, a adăugat Robert Priester.
BCE intenţionează ca, prin introducerea dobânzilor negative la depozite, să determine o creştere a creditelor acordate companiilor şi gospodăriilor.
Însă directorul EBF a avertizat că efectele acestei măsuri ar putea fi unele de scurtă durată.
‘Noi, băncile europene, nu considerăm că dobânzile negative sunt un instrument eficient pentru a stimula creditarea. Cererea pentru credite este redusă, iar pieţele financiare din zona euro continuă să fie foarte fragmentate, ceea ce ar putea avea drept consecinţă transferul costurilor asupra debitorilor’, a mai spus Robert Priester.
Tot joi, consiliului guvernatorilor BCE a decis să reducă dobânda de politică monetară în zona euro la nivelul de 0,15%, un nou minim istoric, precum şi dobânda la facilitatea de creditare marginală la 0,40 (de la 0,75% anterior).