În raportul său, Moody’s afirmă că ratingul Baa3 al obligaţiunilor guvernamentale ale României este sprijinit de elementele fundamentale – ceea ce este suficient de liniştitor, chiar dacă agenţia menţine România în zona ratingurilor ‘negative’.
Raportul este îngreunat de obişnuitele obiecţii la adresa României – sectorul său public umflat, expunere la criza din zona euro, nivel redus al creşterii PIB şi predispoziţie pentru oscilaţii politice.
Moody’s evaluează ratingul suveran al unei ţări în funcţie de poziţia acesteia în patru domenii: ‘soliditate economică, soliditate instituţională, soliditate a finanţelor publice şi susceptibilitate la riscurile legate de evenimente imprevizibile – precum şi influenţa reciprocă a acestora’. La fiecare dintre aceste capitole, agenţia evaluează situaţia actuală din România ca fiind ‘moderată’.
‘Bază economică diversificată a ţării şi potenţial de viitoare creşteri ale competitivităţii şi veniturilor, rate relativ scăzute ale datoriei guvernamentale, acces la sprijin financiar multilateral şi continuă ameliorare a balanţei fiscale, în pofida volatilităţii politice de anul acesta. Agenţia de evaluare ia notă de provocările de creditare reprezentate de vulnerabilităţile balanţei de plăţi a României, manifestate prin deficitul său de cont curent şi nivelul destul de ridicat al datoriei externe, cu obligaţii anuale de plată semnificative. Alte provocări de care s-a ţinut seama în stabilirea ratingului sunt dependenţa multora dintre băncile din România de finanţarea din partea băncilor-mamă străine (preponderent din zona euro), precum şi istoricul nesatisfăcător al performanţelor companiilor de stat şi al privatizării’, se arată într-un comunicat de presă al Moody’s.
Aceşti ultimii ani au fost destul de duri pentru România, mai apreciază jurnalistul de la Financial Times: ţara s-a bucurat de o creştere economică rapidă în ultimul deceniu, dar i s-a tăiat avântul odată cu criza economică globală ce a dat la iveală slăbiciunile economiei şi a condus la o recesiune profundă în 2009, când economia s-a contractat cu 7,1 procente.
Relaxarea fiscală prociclică din anii de boom economic a fost urmată de o la fel de prociclică austeritate, care a determinat proteste în stradă la începutul acestui an şi la răsturnarea guvernului, în luna aprilie. Noua administraţie condusă de socialişti a fost copleşită de oprobiul UE şi al altor organizaţii internaţionale pentru mutări considerate atacuri asupra Constituţiei şi organismelor naţionale independente.
Prin urmare, raportul Moody’s este o reamintire utilă a faptului că nu e totul rău în România. Creşterea economică îşi revine, chiar dacă previziunile de creştere economică de 2,5 procente pentru anul acesta sunt încă destul de scăzute după standardele pieţelor emergente. Eforturile de consolidare a bugetului au înregistrat progrese şi, deşi deficitul s-a adâncit până la 1,17 procente în august, aceasta este încă o cifră respectabilă, prin comparaţie cu multe alte ţări europene.
Criza din zona euro atârnă greu asupra Românei. Raportul Moody’s sugerează că dacă şi atunci când criza se va încheia, România ar putea să se găsească aproximativ în aceeaşi poziţie în care era în 2009: cu mult potenţial, dar cu unele probleme structurale serioase de rezolvat.