Morariu, ANAT: România a fost mai atractivă pentru străini anul acesta

Ea a subliniat că, dacă România ar fi atras în 2014 mai mulţi investitori străini, dacă am fi avut mai multe autostrăzi pentru ca turiştii să ajungă repede dintr-un oraş în altul şi dacă TVA de 9% s-ar aplica la toate serviciile din turism, nu doar la cazarea cu mic dejun, atunci creşterile pe leisure, business travel şi incoming ar fi fost mai mari.

De asemenea, Lucia Morariu a menţionat că, în opinia sa, operatorii de turism trebuie să fie corecţi în relaţia cu statul şi să-şi plătească taxele şi impozitele, să nu facă o concurenţă neloială celor care operează legal, dar şi Statul, trebuie să ajute, la rândul său, prin politici coerente de promovare, construcţie de drumuri şi urbanism de calitate, o industrie care contribuie cu aproximativ 2% la Produsul Intern Brut.

Cum apreciaţi, din punctul de vedere al ANAT, piaţa de turism din România? Plusuri şi minusuri…

Lucia Morariu: Anul 2014 a fost un an de consolidare pentru unele companii de turism pe segmentele pe care s-au consacrat, de pătrundere accentuată pe segmente noi, cum ar fi cele de business travel şi incoming pentru alte companii, şi de creşteri de până la 10% per total, faţă de 2013. Creşterile sunt evidenţiate şi de Institutul Naţional de Statistică. Ultimele date anunţate de INS arată că sosirile în structurile de primire turistică au crescut cu 6,1%, în perioada 1 ianuarie-30 septembrie, comparativ cu anul trecut, iar înnoptările cu 5,7%.

România a fost ceva mai atractivă şi pentru străini, fie că au venit pentru afaceri, fie pentru vacanţe. Tot INS anunţă că sosirile înregistrate la punctele de frontieră au fost de peste 6,541 milioane în perioada 1 ianuarie-30 septembrie 2014, o creştere cu 2,6% faţă de perioada similară a anului trecut.

Creşterile pe leisure, business travel şi incoming ar fi fost mai mari dacă România ar fi atras în 2014 mai mulţi investitori străini, dacă am fi avut mai multe autostrăzi pentru ca turiştii să ajungă repede dintr-un oraş în altul, dacă TVA de 9% s-ar aplica la toate serviciile din turism, nu doar la cazarea cu mic dejun, dacă taxele şi impozitele din industria de călătorii şi vacanţe nu ar fi atât de mari şi atât de numeroase. În aceste condiţii, suntem încă necompetitivi pe piaţa internaţională care se bate pentru fiecare turist.

Din punct de vedere al profitului, tendinţa nu e foarte bună, au scăzut marjele de profit, acum cinci ani erau duble faţă de cele de astăzi. Avem o afacere, nu o binefacere să vindem fără profit doar de dragul de a vinde şi de a avea cifră de afaceri mare.

Cum a evoluat incomingul în 2014? Care sunt principalele pieţe generatoare de turişti şi de ce segmente au fost mai atraşi turiştii străini?

Lucia Morariu: Ne aşteptăm ca cifra de 1,71 de milioane de turişti străini, anunţată de INS pentru anul 2013, să fie cu mult depăşită în acest an. Vedem că încet se deschid pieţe pentru România, se dezmorţesc lucrurile şi sunt semne bune şi pentru 2015. Potrivit INS, în primele nouă luni ale anului s-au înregistrat aproximativ 1,5 milioane de sosiri ale turiştilor străini (1.481.250, mai exact) pe zone turistice, o creştere cu 10,7% faţă de anul trecut. Datele pentru întreg anul 2014 vor fi făcute publice de INS în prima parte a lui 2015.

Cei mai mulţi turişti străini provin, în această ordine, din Germania, Italia, Israel, Franţa, Statele Unite, Ungaria, Marea Britanie. Sunt interesaţi de turismul de business, călătorii în Romania în interes de afaceri, de turismul de sănătate, tratament şi cură balneară, de turismul cultural, circuite de cunoaştere.

Care sunt măsurile pe care aţi dori ca autorităţile să le adopte pentru creşterea incomingului, dar şi a circulaţiei turistice, în general?

Lucia Morariu: O PRIMĂ măsură pentru încurajarea cererii pentru servicii turistice în România este extinderea cotei reduse de TVA de 9% la cazarea cu demipensiune sau pensiune completă pentru toate structurile de primire turistică clasificate şi pentru agenţiile de turism licenţiate de Autoritatea Naţională de Turism, solicitare pe care ANAT şi FPTR au făcut-o Guvernului României la începutul lunii aprilie 2014. ANAT consideră că măsura va avea ca efect atragerea unui număr mai mare de turişti români, dar şi străini, în vacanţă în România, creşterea consumului de servicii turistice. Un TVA redus va impulsiona turiştii să consume şi servicii de masă la hoteluri, într-o proporţie mai mare decât acum, pe hotelieri să practice şi sistemul all inclusive şi, de asemenea, ar putea determina şi o reducere cu 10% a preţului pachetelor turistice. În acelaşi timp, prin aplicarea TVA diminuat se reduce şi evaziunea fiscală, statul va câştiga din creşterea încasărilor în structurile de primire clasificate şi agenţiile de turism licenţiate, iar turismul poate depăşi procentajul reprezentat acum în PIB, de aproximativ 2%. Nivelul de potenţial estimat de World Tourism & Travel Council în cazul ţării noastre este de 6%.

Voucherele de vacanţă vor aduce, de asemenea, un număr mai mare de turişti români, mai precis un plus de până 400 de milioane de EURO în piaţă.

Pentru creşterea numărului de turişti străini veniţi în România (încurajarea cererii pentru servicii turistice), ANAT a cerut şi recunoaşterea incomingului ca activitate de export de servicii şi, implicit, aplicarea cotei de TVA (scutit cu drept de deducere pentru toate activităţile desfăşurate în favoarea turiştilor nerezidenţi în România de către agenţiile de turism licenţiate şi structurile de primire turistică clasificate de Autoritatea Naţională pentru Turism).

ANAT a iniţiat, la cererea autorităţilor, o schemă de ajutor de stat pentru sprijinirea în primul rând a activităţii de incoming. Am gândit un sistem prin care banii de promovare să ajungă la touroperatori, la asociaţii de promovare şi la hotelieri, astfel încât cei care aduc turişti străini să aibă posibilitatea să participe la mai multe târguri cu ajutorul acestor BANI, să realizeze pliante, site-uri, pentru că nu e uşor să investeşti într-un site 20.000 euro. Astfel de investiţii în promovare trebuie susţinute de stat şi sunt mult mai utile decât alte tipuri de acţiuni de marketing care poate că n-au adus până acum ceea ce se dorea de la ele şi, în plus, au costat şi foarte mult. E vorba de sume mici, maximum 200.000 de euro ar fi suma acordată pe operator, utilizabilă în trei ani şi cu indicatori foarte clari de evaluare a eficienţei cheltuirii acesteia.

Care sunt obiceiurile de consum la români atunci când vine vorba de cumpărarea de pachete turistice pentru călătoriile în afara ţării, precum şi pentru vacanţele în România?

Lucia Morariu: Cu mult mai atenţi la raportul calitate-preţ, românii aleg vacanţele scurte, prilejuite de diverse sărbători şi combinate cu zilele de week-end, să le petreacă la cel mult 250 de kilometri de casă, cu un buget mediu de 250 de euro.

Rezultatele finale ale sezonului estival 2014 au arătat că litoralul românesc este în continuare în topul preferinţelor. Un sondaj ANAT, realizat pe mai mult de 50.000 de turişti care au călătorit prin intermediul unor turoperatori specializaţi în turismul intern, a arătat o creştere a vânzărilor pentru vacanţe la mare, prin agenţii de turism, de 2%. Din totalul vânzărilor prin agenţii pe destinaţii interne, litoralul a reprezentat circa 79%, iar celelalte destinaţii, 21%.

Cererea este foarte mare pentru hotelurile în care s-au făcut investiţii în modernizarea sau extinderea spaţiilor de cazare, de tratament, spa, divertisment. Şi acest lucru s-a văzut foarte bine atât pe litoral, cât şi în staţiunile balneare, pentru astfel de locaţii cererea fiind chiar şi cu 60% mai mare faţă de anul trecut.

La sfârşit de an, tradiţia este ca românii să petreacă Crăciunul şi Revelionul în Maramureş, Bucovina, la munte, în staţiunile balneare, în marile oraşe europene care organizează pieţe de Crăciun, spectacole în stradă sau la schi. Datele despre preferinţe, vânzări, vor fi disponibile după sărbători.

Cererea pentru vacanţe externe a avut în prim plan Grecia şi Turcia, la fel ca în anii trecuţi. În acest an s-a mai constatat că românii nu se mai duc într-un număr atât de mare în vacanţe în Bulgaria.

O noutate este dată de diversificarea destinaţiilor de vacanţă şi de creşterea interesului pentru destinaţii exotice şi croaziere.

 Târgul de Turism al României, ediţia de toamnă, cât de util este pentru industrie şi care sunt aşteptările dumneavoastră?

Lucia Morariu: Astfel de târguri strâng legăturile între agenţiile de turism interne, între ele şi cele din străinătate. Este locul unde se nasc idei pentru pachetele turistice, se negociază vacanţele şi preţurile pentru anul următor. Pentru turişti, e locul de unde cumpără, cu reducere, vacanţe pentru următorul sezon. Târgul din 13-16 noiembrie îi aşteaptă cu oferte foarte bune ca preţ, locaţie şi divertisment pentru vacanţa de iarnă şi cu ofertele early booking pentru vacanţa de vară.

Referitor la oferte, industria trebuie să fie corectă faţă de turişti. Recomandăm turiştilor să aprecieze reducerile cu prudenţă şi să se ferească de oferte şoc, oferte care pot duce la servicii mai slabe şi la probleme FINANCIARE ale operatorilor care le lansează necontrolat.

Considerăm ca operatorii de turism trebuie să fie corecţi şi în relaţia cu statul şi să-şi plătească taxele şi impozitele, să nu facă o concurenţă neloială celor care operează legal. Şi statul trebuie să ajute, la rândul său, prin politici coerente de promovare, construcţie de drumuri şi urbanism de calitate, o industrie care contribuie cu aproximativ 2% la Produsul Intern Brut.