„Vom întoarce astfel pagina dureroasă a crizei din 2008 şi a deficitului excesiv”, în contextul în care Spania era „ultima ţară” care se afla în această procedură, a semnalat Moscovici, într-o conferinţă de presă la Paris.
În opinia sa, ieşirea Spaniei demonstrează că procedura funcţionează, că se poate „să fii flexibil în dialog şi, în plus, să reduci deficitul”, şi a subliniat că este „mândru că nu a fost sancţionat niciun stat”.
Întrebat despre implicaţiile pentru Spania, Moscovici a semnalat că vor fi în special de natură politică, „consolidând credibilitatea ţării”, dar a adăugat că „aceasta nu va elibera (Spania) de obligaţii” pentru diminuarea deficitului structural.
Responsabilul european a explicat că, deşi nu va mai fi nicio ţară în procedura de deficit excesiv, Comisia Europeană „va urmări îndeaproape” situaţia bugetară în Italia, Franţa, Grecia şi Spania.
În ceea ce priveşte Italia, el a reamintit că în decembrie s-a ajuns la un acord cu Guvernul ţării, care „a fost cea mai bună soluţie pentru
toată lumea” şi care a evidenţiat „triumful dialogului”. Acum este vorba de „urmărirea cu atenţie” a elaborării în detaliu a bugetului.
În cazul Franţei, al cărei deficit va depăşi 3% din Produsul Intern Brut (PIB) în 2019, din cauza cheltuielilor publice derivate din măsurile de răspuns la protestele „vestelor galbene” (estimate la circa 10 miliarde de euro), Moscovici a afirmat că această depăşire „trebuie să fie excepţională”.
„Procentul de 3% nu este un obiectiv, ci o limită, astfel că, începând din 2020, Franţa trebuie să reînceapă să îşi reducă deficitul şi datoria sa publică trebuie să fie sustenabilă”, a argumentat oficialul european.