Moştenirea accidentului nuclear de la Cernobâl, „întipărită” în arbori
Cercetători de la Universitatea South Carolina, din SUA, susţin că cele mai grave efecte s-au înregistrat în primii câţiva ani, însă copacii care au supravieţuit radiaţiilor, au rămas vulnerabili la stresul de mediu, precum seceta. Experţii au adăugat că arborii tineri par să fi fost cei mai afectaţi.
Într-un articol publicat în revista Trees, cercetătorii au scris că acesta este primul studiu care examinează impactul exploziei nucleare la nivelul reliefului.
„Pe mulţi copaci crescuseră protuberanţe anormale, care reflectă efectele mutaţiilor şi ale morţii celulare, rezultat al expunerii la radiaţii”, a explicat pentru BBC unul dintre autorii studiului, Tim Mousseau.
Profesorul Mousseau, care a efectuat studii la faţa locului începând cu anul 1999, pe suprafaţa de cei 30 de kilometri ai zonei de excludere din jurul centralei, a declarat că este pentru prima dată când se realizează un studiu de o asemenea amploare – în care au fost analizaţi peste 100 de pini de pădure din 12 regiuni.
„A mai existat un studiu similar, dar în acel studiu au fost analizaţi doar nouă copaci, iar accentul s-a pus mai mult pe structura lemnului, nu pe creştere’, spune Mousseau. Pentru acest studiu, echipa a luat mostre din trunchiurile unor pini de pădure, datorită faptului că această specie este foarte comună în Europa şi mai ales în regiunea Cernobâlului. ‘Sunt o specie favorită în silvicultură şi au o valoare economică enormă”, a explicat Mousseau.
„Totodată, pe baza studiilor anterioare şi a propriilor observaţii, pinii par să fie o ţintă bună pentru radioecologie (…). În fapt, una dintre primele observaţii de ordin ecologic de la Cernobâl a reprezentat-o moartea aşa-numitei păduri roşii: un pâlc de astfel de pini care au murit rapid şi au căpătat o culoare roşie imediat după dezastru”, a mai spus profesorul Mousseau. Şi inelele de creştere ale pinilor de pădure sunt mai uşor de „citit” decât la alte specii care cresc în zonă.