Moştenirea PSD la Fondul Sănătăţii: deficitul s-a triplat în primele zece luni ale anului

Traseul banilor

Fondul Naţional Unic de Asigurări Sociale de Sănătate (FNUASS) este gestionat de CNAS, iar veniturile sale sunt formate din contribuţiile de asigurări de sănătate (CASS) plătite de salariaţi, dar şi de alte categorii de asiguraţi care achită CASS, din taxa clawback plătită de deţinătorii de autorizaţie de punere pe piaţă a medicamentelor şi din subvenţii. Din banii colectaţi la Fondul de Sănătate, CNAS plăteşte medicilor, precum şi celorlaţi furnizori de servicii medicale care au încheiat contracte cu Casele de Asigurări de Sănătate din ţară, serviciile medicale, medicamentele şi dispozitivele medicale acordate pacienţilor. De asemenea, din Fondul Sănătăţii sunt viraţi bani către spitale ca să acopere majorările de venituri acordate personalului medico-sanitar şi auxiliar, în baza Legii salarizării unice.

Iată, pe larg, cum arată execuţia Fondului Sănătăţii la sfârşitul lunii octombrie 2019:

Plăţile făcute din Fondul Sănătăţii depăşesc 33,74 de miliarde de lei în primele zece luni din 2019 şi sunt cu 16,21% mai mari decât în aceeaşi perioadă a anului 2018, reiese din execuţiile comparate de Economica.net.

Punctual, medicamentele, materialele sanitare şi dispozitivele medicale acordate pacienţilor în sistemul asigurărilor sociale de sănătate au costat, în total, 10,75 de miliarde de lei în primele zece luni, cu 23,18% mai mult decât în aceeaşi perioadă a anului 2018.

Serviciile medicale acordate pacienţilor în unităţi sanitare cu paturi au costat Fondul Sănătăţii aproape 8,9 de miliarde de lei în perioada ianuarie – octombrie 2019, cu 5% mai mult decât în perioada identică a anului 2018, arată execuţiile comparate de Economica.net.

Transferurile între unităţi ale administraţiei publice au depăşit 7,93 de miliarde de lei în primele zece luni ale anului şi sunt cu 20,22% mai mari decât în aceeaşi perioadă a anului trecut, rezultă din execuţiile Fondului, comparate de Economica.net. Cei mai mulţi bani de la acest capitol sunt transferuri din bugetul FNUASS către spitale pentru a acoperi majorările veniturilor personalului din aceste unităţi sanitare, în baza Legii salarizării unitare.

Serviciile medicale acordate pacienţilor în ambulator au costat Fondul Sănătăţii 3,97 de miliarde de lei în primele zece luni, cu 16,92% mai mult decât în aceeaşi perioadă a anului trecut.

Încasările realizate la FNUASS în primele zece luni

Fondul Sănătăţii a avut venituri totale de 30,8 miliarde de lei în primele zece luni ale anului 2019, cu doar 9% mai mari decât în perioada identică a anului 2018, arată execuţiile Fondului, comparate de Economica.net.

Cele mai mari surse de bani la Fondul Sănătăţii sunt contribuţiile de asigurări de sănătate, urmate de taxa clawback.

Fondul Sănătăţii a încasat 26,82 de miliarde de lei din contribuţiile de asigurări de sănătate (CASS) plătite preponderent de asiguraţi şi doar într-o măsură nesemnificativă de către angajatori, în perioada ianuarie – octombrie 2019. Suma colectată la Fond din CASS e cu 7,31% mai mare decât cea încasată în primele zece luni ale anului 2018, reiese din execuţiile Fondului, analizate de Economica.net.

Încasările din taxa clawback au ajuns la 2,58 de miliarde de lei în primele zece luni din 2019 şi sunt cu 29,2% mai mari decât în aceeaşi perioadă a anului 2018, arată datele CNAS, comparate de Economica.net.

• Clawback – o taxă pe cifra de afaceri, introdusă în anul 2009 şi aplicată deţinătorilor de autorizaţie de punere pe piaţă a medicamentelor – a urcat la 25,21% în trimestrul al doilea din 2019, de la 24,63% în primul trimestru din 2019 şi de la 22,18% în trimestrul al II-lea din 2018, arată datele comunicate pentru Economica.net de Adrian Grecu, preşedintele Asociaţiei Producătorilor de Medicamente Generice din România (APMGR), forul reprezentativ al producătorilor de medicamente ieftine din ţara noastră. Taxa clawback se aplică unitar producătorilor de medicamente generice (ieftine) şi celor de medicamente inovative (scumpe). Creşterea taxei clawback şi algoritmul prin care se stabileşte nivelul ei au condus la dispariţia unor medicamente ieftine din farmacii, pentru că au ajuns să fie neprofitabile financiar pentru producători, şi la creşterea gradului de dependenţă a României faţă de importurile de medicamente, de regulă mai scumpe decât medicamentele ieftine care nu se mai vând în ţară. De exemplu, pentru un medicament generic (ieftin) compensat integral, cu un preţ de producător de 5 lei, taxa clawback este de 35%, adică producătorul trebuie să achite statului român 1,75 de lei clawback. În aceste condiţii, ia amploare exportul medicamentelor ieftine produse în ţară.

Subvenţiile primite de Fondul Sănătăţii în primele zece luni ale anului 2019 depăşesc 1,34 de miliarde de lei şi sunt cu 63,51% mai mari decât în aceeaşi perioadă a anului 2018, rezultă din execuţiile Fondului, pe care le-am comparat.

Prima rectificare a guvernului Orban

Bugetul Fondului Naţional Unic de Asigurări Sociale de Sănătate se majorează la venituri cu 1,91 de miliarde de lei, la cheltuieli se majorează cu 2 miliarde de lei, iar deficitul se diminuează cu 118,9 milioane lei, arată proiectul de Ordonanţă a Guvernului cu privire la rectificarea bugetului de stat pe anul 2019.

Banii vor asigura, în principal, plata veniturilor medicilor din spitale şi plata indemnizaţiilor pentru concediu medical către angajatori, arată proiectul de OUG privind rectificarea bugetară, consultat de Economica.net.

Pe de o parte, Guvernul suplimentează Fondul Sănătăţii cu suma de 813 milioane de lei pentru asigurarea plăţii majorărilor salariale ale personalului din spitalele publice, potrivit proiectului de act normativ.

Cheltuielile cu asistenţa socială se suplimentează cu 800 milioane lei pentru asigurarea plăţii indemnizaţiilor de asigurări sociale de sănătate pentru concedii medicale. Menţionăm că indemnizaţiile concediilor medicale sunt plătite salariaţilor de către angajatori, Casele Teritoriale de Asigurări de Sănătate urmând să deconteze angajatorilor sumele plătite salariaţilor.

Cheltuielile cu bunurile şi serviciile se suplimentează cu suma de 400 milioane lei pentru medicamente cu şi fără contribuţie personală.

Cheltuielile de personal se suplimentează cu 19,7 milioane lei pentru asigurarea drepturilor salariale pentru personalul Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate şi Caselor Judeţene de Asigurări de Sănătate şi a Casei de Asigurări de Sănătate a Municipiului Bucureşti.

Pe de altă parte, veniturile din contribuţiile de asigurări sociale de sănătate scad cu 1,35 de miliarde de lei, pe fondul evoluţiei principalilor indicatori ai pieţei muncii şi ca urmare a extinderii asigurării la sănătate fără plata contribuţiei (CASS) în domeniul construcţiilor, potrivit proiectului de Ordonanţă a Guvernului cu privire la rectificarea bugetului de stat pe anul 2019.

Citeşte şi:

De ce dispar medicamentele ieftine din farmacii: taxa clawback a crescut la peste 25%, iar la finalul anului ar putea urca la 29%

Taxa plătită de producătorii de medicamente, a doua cea mai mare sursă de bani la Fondul din care e finanţat sistemul sanitar în primul semestru