Moţiunea de cenzură iniţiată de PNL a fost respinsă

Documentul a primit 176 voturi pentru şi 19 împotrivă. Au fost prezenţi 326 de deputaţi şi senatori, dintre care au votat 196. Un vot a fost anulat.

Conform Constituţiei, Camera Deputaţilor şi Senatul, în şedinţă comună, pot retrage încrederea acordată Guvernului prin adoptarea unei moţiuni de cenzură cu votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor. În acest caz ar fi fost nevoie de cel puţin 286 de voturi pentru.

La şedinţa comună a Senatului şi Camerei Deputaţilor, premierul Victor Ponta a spus că moţiunea de cenzură iniţiată de PNL împotriva Guvernului a fost introdusă ca element de campanie electorală.

‘Moţiunea a fost introdusă ca element de campanie electorală. Campania s-a terminat, oamenii au votat, trebuie să ne întoarcem toţi la treabă. Vă mulţumesc’, a afirmat Ponta, de la tribuna Parlamentului, adăugând că este un moment jenant care ar trebui să se încheie cât mai repede.

Preşedintele demisionar al PNL, Crin Antonescu, l-a acuzat pe premierul Victor Ponta de comportament nedemocratic faţă de demersul moţiunii de cenzură, în condiţiile în care acesta a venit la microfon şi, în loc de discurs, a rostit doar o singură frază, conform căreia moţiunea este un element de campanie electorală.

Pe de altă parte, deputatul PDL Andreea Paul i-a cerut demisia premierului Victor Ponta, afirmând că social-democraţii, deşi încearcă să transforme într-o victorie rezultatul alegerilor europarlamentare, în noiembrie aceştia ‘o vor lua pe cocoaşă’.

Pentru demiterea Guvernului Ponta au votat şi deputaţii neafiliaţi, membri ai Partidului Mişcarea Populară (PMP), Partidului Poporului – Dan Diaconescu, dar şi senatorul Mihai Răzvan Ungureanu, care a criticat atitudinea premierului în ceea ce priveşte situaţia din Ucraina, afirmând că a pus România în pericol.

În moţiunea iniţiată de parlamentarii PNL şi semnată de 214 senatori şi deputaţi, dintre care 140 ai PNL, restul fiind afiliaţi PDL, Forţa Civică, PP-DD şi un senator independent, se arăta că actualul Executiv condus de Victor Ponta duce România în orizontul ‘întunecat şi corupt’ din perioada 2001-2004, dar şi în perioada de dinainte de 1989, când partidul unic acaparase întreaga ţară.

PNL susţinea că premierul a evitat să se pronunţe ferm împotriva practicilor Rusiei şi a evitat orice întâlnire cu trimişi americani de rang înalt la Bucureşti.

Semnatarii spuneau că deşi este un premier tânăr, prin atacurile sale publice virulente la adresa statului de drept, lui Victor Ponta i s-ar potrivi mai bine statutul unui premier comunist, ‘în care Partidul să aibă totul şi să le decidă pe toate, inclusiv în justiţie’.

Moţiunea a făcut referire şi la cazul preşedintelui PSD Mehedinţi, Adrian Duicu, care era calificat drept ‘cel mai elocvent caz de corupţie guvernamentală postdecembristă, la cel mai înalt nivel, cel de prim-ministru’.

Semnatarii susţineau că premierul Ponta este aservit ‘dorinţelor baronilor PSD din teritoriu’ şi că a uitat de oamenii simpli, ‘de problemele şi planurile lor, de promisiunile făcute tuturor românilor în 2012’.

Pe de altă parte, liberalii îi reproşau lui Ponta că, din cele două măsuri de relaxare fiscală şi stimulare economică promise, a adoptat numai una, dar nu pe cea mai importantă – reducerea CAS.

Totodată, semnatarii l-au acuzat pe premier că direcţionează resursele bugetare în scopuri electorale, susţinând ca dovadă modul în care va fi utilizată acciza suplimentară de 7 eurocenţi la carburanţi.