Motivare dosar Microsoft: Inculpaţii şi-au unit eforturile pentru influenţarea unor decizii la nivel guvernamental

Magistraţii Ionuţ Matei, Ana Maria Dascălu, Florentina Dragomir, Ştefan Pistol şi Cristina Rotaru au explicat motivele pentru care au mărit pedepsele aplicate în cazul celor patru inculpaţi.

‘Completul de 5 judecători reţine în primul rând gradul de pericol social extrem de ridicat al faptelor săvârşite de inculpaţi, care şi-au unit eforturile pentru influenţarea unor decizii la nivel guvernamental în detrimentul interesului public şi în scopul obţinerii unor sume de bani exorbitante (de ordinul milioanelor de euro pentru fiecare persoană implicată), neavând relevanţă dacă ceea ce i-a determinat să acţioneze a fost propria rapacitate ori dorinţa/obligaţia de a pune la dispoziţia unor terţi (inclusiv partide politice) surse ilicite de finanţare’, se arată în motivare.

Magistraţii afirmă că inculpaţii au pus la cale adevărate scheme financiare, bazate pe contracte de prestări servicii fictive încheiate cu societăţi de tip off-shore, prin care au reuşit să intre în posesia banilor, obţinuţi în urma traficului de influenţă.

Completul de 5 judecători a mărit cuantumul pedepselor date celor 4 inculpaţi, considerând că sentinţa dată de instanţa de fond a fost prea moderată, iar pedepsele au ajuns la un cuantum ‘derizoriu’.

‘Împrejurarea că beneficiari ai unor sume importante din încheierea contractelor cu licenţe Microsoft au fost şi alte persoane, cum ar fi cumpărătorii de influenţă Florică Claudiu şi Pescariu Dinu, care nu au fost trimişi în judecată în prezenta cauză, ci au avut calitatea de martori, nu relativizează gradul de pericol social extrem de ridicat al faptelor ce fac obiectul judecăţii şi nu poate avea nici un efect cu privire la tratamentul sancţionator al celor patru inculpaţi, după cum nici circumstanţele personale ale inculpaţilor nu justifică aplicarea unor pedepse în cuantum moderat. În ce priveşte conduita procesuală a inculpaţilor, aceasta a fost deja valorificată în cazul inculpaţilor Dumitru Nicolae, Cocoş Dorin şi Sandu Gabriel prin reducerea succesivă a limitelor de pedeapsă ca efect al aplicării disp.art. art.375 rap. la art.396 alin.10 c.pr.pen. şi ale art.19 din OUG nr.43/2002, care au ajuns astfel la un cuantum derizoriu (maxim 2 ani şi 4 luni închisoare – în cazul inculpaţilor Dumitru Nicolae şi Cocoş Dorin, respectiv 3 ani o lună şi 10 zile închisoare – în cazul inculpatului Sandu Gabriel), care nu reflectă gravitatea deosebită a faptelor comise’, mai spun judecătorii.

Magistraţii susţin că această conduită procesuală prezintă relevanţă din perspectiva diferenţierii inculpaţilor Nicolae Dumitru, Dorin Cocoş şi Gabriel Sandu, care au recunoscut comiterea faptelor şi au colaborat cu organele judiciare, faţă de Gheorghe Ştefan, ‘care a avut o poziţie constant nesinceră, în ciuda probelor de vinovăţie administrate împotriva sa pe parcursul procesului penal’.

‘Faţă de toate aceste considerente, instanţa de apel constată că pedepsele aplicate tuturor inculpaţilor din prezenta cauză nu reflectă gradul de pericol social deosebit de ridicat al faptelor comise de inculpaţi şi nu reprezintă un mijloc adecvat de constrângere şi reeducare a acestora pentru activitatea infracţională desfăşurată, impunându-se admiterea apelului Parchetului, desfiinţarea în parte a sentinţei primei instanţe şi majorării pedepselor aplicate tuturor celor patru inculpaţi către maximul special prevăzut de legea penală mai favorabilă şi stabilit potrivit celor expuse anterior. În mod corespunzător, instanţa de apel apreciază că pedepsele aplicate inculpaţilor nu-şi pot atinge scopul de constrângere şi reeducare decât prin executarea lor efectivă, în regim de detenţie, înlăturând astfel şi dispoziţiile referitoare la suspendarea executării sub supraveghere a pedepsei aplicate inculpatului Dumitru Nicolae prin sentinţa apelată. În privinţa pedepselor accesorii şi complementare, faţă de împrejurarea că inculpatul Sandu Gabriel a comis fapta în calitate de ministru, funcţie de care s-a folosit pentru obţinerea foloaselor ilicite, instanţa de apel va interzice acestuia exercitarea acesteia, ca pedeapsă complementară şi accesorie’, mai spune instanţa.

Iniţial, în martie 2016, trei judecători de la instanţa supremă au aplicat pedepse reduse în acest dosar: Nicolae Dumitru – 1 an şi 6 luni închisoare cu suspendare, Gabriel Sandu – 2 ani cu executare, Dorin Cocoş – 2 ani cu executare, Gheorghe Ştefan – 3 ani cu executare. Şi sumele de bani confiscate erau mici: un milion de euro de la Dumitru Nicolae, 2.196.035 euro de la Gabriel Sandu, 3.700.000 euro de la Dorin Cocoş, 3.996.360 euro de la Gheorghe Ştefan.

La apel, în octombrie 2016, un complet de cinci judecători a mărit pedepsele inculpaţilor, toate fiind cu executare: Gabriel Sandu – 3 ani, Dorin Cocoş – 2 ani şi 4 luni, Gheorghe Ştefan – 6 ani, omul de afaceri Nicolae Dumitru – 2 ani şi 4 luni. Judecătorii au mărit atunci şi sumele confiscate: 9 milioane de euro de la Dorin Cocoş, 2 milioane euro şi 1 milion de dolari de la Nicolae Dumitru, 4 milioane euro de la Gheorghe Ştefan şi 2,1 milioane euro de la Gabriel Sandu.

Fostul ministru Gabriel Sandu, oamenii de afaceri Nicolae Dumitru şi Dorin Cocoş, precum şi fostul primar din Piatra Neamţ Gheorghe Ştefan au fost trimişi în judecată de DNA pentru fapte de corupţie.

Potrivit DNA, contractul-cadru de închiriere de licenţe Microsoft din 15 aprilie 2004 ar fi fost încheiat în condiţii oneroase pentru bugetul de stat, asigurând posibilitatea deturnării unui discount de circa 47% acordat de firmă în considerarea Guvernului României şi, implicit, permiţând plata unor comisioane către persoanele implicate.

Astfel, susţin anchetatorii, contractul-cadru s-ar fi încheiat cu încălcarea dispoziţiilor legale privind achiziţiile publice, invocându-se în mod nereal calitatea de unic distribuitor a Fujitsu Siemens Computers, la un preţ cu cel puţin 40% mai mare faţă de preţul real, având la bază un necesar nefundamentat.

‘La nivelul anului 2009, instituţiile beneficiare utilizau 150.694 licenţe ce au fost achiziţionate în perioada 2004 – 2008 în baza prevederilor contractului comercial de închiriere a licenţelor referitor la produsele Microsoft nr. 0115 RO şi a actelor adiţionale ale acestuia. Efectele contractului au încetat la 26 aprilie 2009, dată la care a expirat şi dreptul neexclusiv de utilizare a licenţelor. În contextul încetării dreptului de utilizare a licenţelor şi a efectelor contractului de închiriere de licenţe, a fost identificată o nouă oportunitate de afaceri în distribuirea de licenţe Microsoft către Guvernul României’, preciza DNA.

În primăvara anului 2009 a avut loc o întrevedere între Cocoş, Ştefan, Sandu şi alte persoane pentru a discuta chestiuni generale legate de posibilităţile pe care le avea Ministerul Comunicaţiilor la finalizarea contractului cu Fujitsu Siemens Computers, pentru asigurarea în continuare a licenţelor necesare: exercitarea dreptului de cumpărare sau încheierea unui nou contract de închiriere.