Motivul războaielor deschise de Tudose cu băncile şi benzinarii: punga statului suferă grav la profit şi accize. Veniturile fiscale sunt anemice

Guvernul Tudose a pornit două războaie, aparent din senin. Cu băncile, pe care le-au acuzat public că nu fac profit şi de aceea bugetul statului nu încasează nimic din câştigurile lor. Şi cu marii contribuabili din domeniul petrolului, cărora le-a “ars” scurt o majorare de accize, fără drept de apel. Starea bugetului la nivelul lunii august dezvăluie motivele guvernului pentru aceste două mişcări. Veniturile fiscale au crescut faţă de anul trecut cu un anemic ceva mai mult de zero. În condiţii de creştere economică de 5%, de boom în consum, plus o oarecare inflaţie. Minusurile cele mai importante s-au înregistrat la impozitul pe profit şi accize.
Ionut Tudorica - mar, 26 sept. 2017, 21:02
Motivul războaielor deschise de Tudose cu băncile şi benzinarii: punga statului suferă grav la profit şi accize. Veniturile fiscale sunt anemice

Execuţia bugetului după opt luni arată un avans anemic al veniturilor fiscale, adică ce reuşeşte statul să strângă din economie prin taxe şi impozite, de doar 0,6%, faţă de ce a strâns anul trecut guvernul tehnocrat.

Această creştere foarte mică este cu atât mai îngrijorătoare cu cât traversăm o perioadă de creştere economică solidă, de aproximativ 5%, şi înregistrăm o inflaţie de 1,15%.

Cel mai important element care ar fi putut trage în jos încasările fiscale ar fi scăderea TVA la 1 ianuarie cu 5%. Însă nu acolo este problema. Potrivit execuţiei, veniturile statului din TVA sunt cu doar 1,7% mai mici decât anul trecut la aceeaşi oră. Cifră care arată că cea mai mare parte din reducerea cotei standard de la 20% la 19% a fost neutralizată.

Însă apar două minusuri importante în veniturile bugetare: o scădere de 5,2% la impozitul pe profit şi la accize, de 5,2%.

Scăderea de la impozitul pe profit, cifră pe care guvernul a văzut-o imediat ce s-a terminat luna august, iar restul populaţiei abia pe 27 ale lunii, odată cu publicarea execuţiei bugetare de către Ministerul Finanţelor,  pare a fi principalul motiv care l-a îndemnat pe premierul Mihai Tudose să iasă pe 9 septembrie cu un atac furibund la adresa băncilor.

„Din 36 de bănci active o jumătate sunt super în regulă, o jumătate insistă că ele nu sunt în stare să facă profit, ceea ce eu nu cred. Avem 18 bănci care nu declară profit, care spun că s-au închis pe pierderi. S-a dus ANAF, a început să se ducă la ele, să vadă cum de le iese chestia asta. Suntem încă în control (…) Dacă tu îmi spui că eşti bancă specializată pe profit, lucrezi cu banii noştri şi spui că nu ai profit? Păi cred că ai o problemă. Sau ai o problemă de management sau ai o problemă că vei continua să ne consideri proşti că nu ne dăm seama ce faci. Eu vorbesc de impozitul pe profit, că dacă, repet, tu eşti bancă şi n-ai profit, avem o problemă””, declara Tudose  la începutul acestei luni.

Declaraţiile a produs multe valuri în lumea economică. Consilierul guvernatorului BNR, Adrian Vasilescu, avea să-i replice că „declarația premierului este neinspirată. Înțeleg că este declarația unui intelectual care nu are de-a face cu băncile”.

A doua problemă apărută în venituri, nivelul slab de colectare a accizelor, a fost “rezolvată” rapid, în 30 august, când guvernul a anunţat că va majora accizele pe carburanţi în două etape. La 15 septembrie şi la 1 octombrie. Practic, reintroducând nivelul supra-accizei pe carburanţi, inventată de Victor Ponta.

Nici un mare producător de carburanţi din România n-a ieşit public să condamne această mişcare legislativă pripită, dar există zvonuri că aceştia nici n-ar fi fost consultaţi înainte de decizie, aşa cum se petrece în mod normal în cazul unor mişcări fiscale de anvergură.

Ministrul Finanţelor, Ionuţ Mişa, a argumentat la acel moment că măsura vine după ce eliminarea supra-accizei la 1 ianuarie nu a dus la o scădere a preţului carburanţilor, aşa cum miza guvernul.

Altfel, oficial, în nota care însoţeşte execuţia bugetară, experţii din Finanţe spun că “încasările din accize au fost cu 5,2% mai mici comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent, fiind influențate de reducerea nivelului acestora pentru unele produse energetice începând cu 1 ianuarie 2017”.

Scandalul No. 3?

În veniturile fiscale mai apare un mare minus. La încasările din impozite și taxe pe proprietate, care au scăzut cu 6,4% față de perioada similară din 2016. Nota menţionată indică faptul că scăderea a fost determinată, în principal, de eliminarea de la 1 ianuarie 2017 a impozitului pe construcții speciale.

 

Iată cum arată celelalte surse de venituri fiscale:

 

  • Impozitul pe salarii si venit, + 10,4%, în principal, datorită creşterii salariilor bugetarilor

  • Contributii de asigurari + 16,6%, motivul de mai sus

  • Impozite pe venituri din capital  +14,7%

  • Taxe de autorizare şi de folosinţă -9,9%

  • Taxe vamale +3,8

  • Alte impozite si taxe pe bunuri si servicii +66% (doar 1% din veniturile bugetare)

  • Alte impozite si taxe fiscale +26% (0,4% din veniturile bugetare)

 

Puteţi consulta aici execuţia bugetară după 8 luni din 2017.

Te-ar mai putea interesa și
Inteligența artificială și locurile de muncă. Românii, printre cei mai îngrijorați europeni de pierderea joburilor
Inteligența artificială și locurile de muncă. Românii, printre cei mai îngrijorați europeni de pierderea joburilor
Românii se află printre europenii care se tem cel mai mult că inteligența artificială va duce la pierderea multor locuri de muncă în țara lor, potrivit unui studiu realizat în 33 de țări.......
BNP Paribas creează un gigant european în domeniul gestionării activelor,după tranzacţia 5,1 miliarde euro cu Axa
BNP Paribas creează un gigant european în domeniul gestionării activelor,după tranzacţia 5,1 miliarde euro cu Axa
BNP Paribas SA va plăti 5,1 miliarde de euro pentru achiziţionarea diviziei de gestionare a activelor grupului francez ...
AUR nu participă la consultările de la Cotroceni; Simion: Nu avem ce discuta cu un preşedinte ilegitim
AUR nu participă la consultările de la Cotroceni; Simion: Nu avem ce discuta cu un preşedinte ilegitim
Preşedintele AUR, George Simion, a anunţat că formaţiunea sa nu participă la consultările de la Palatul Cotroceni pentru ...
Costin (BNS): Este greu de crezut că va apărea o nouă Lege de salarizare în sectorul bugetar până în 2029
Costin (BNS): Este greu de crezut că va apărea o nouă Lege de salarizare în sectorul bugetar până în 2029
România va avea o nouă Lege de salarizare în sectorul bugetar, care presupune o creştere de cheltuială salarială, atunci ...