„Politica fiscală, care include stabilirea impozitelor şi taxelor, este responsabilitatea Ministerului de Finanţe, şi nu intră în atribuţia Ministerului Sănătăţii. De asemenea, Ministerul Sănătăţii nu a avansat nicio propunere pentru introducerea vreunei taxe suplimentare în sănătate. Ministerul Sănătăţii este solidar cu întregul Guvern în politica pe care acesta o stabileşte”, se arată într-un comunicat de presă al MS remis, miercuri, agenţiei MEDIAFAX.
Potrivit unor surse oficiale, în ultimele negocieri ale Guvernului cu FMI s-a discutat despre impunerea, începând cu anul viitor, a unor noi taxe aplicate asupra veniturilor provenite din închirierea imobilelor.
Ministerul Finanţelor a precizat, marţi seară, într-un comunicat de presă, că introducerea contribuţiei de asigurări sociale de sănătate pentru veniturile obţinute din chirii de către persoanele fizice, prevăzută în noua scrisoare cu FMI, reprezintă doar „un prim pas” pentru ca aceste contribuţii să fie plătite de persoanele care obţin venituri din altă sursă decât salariul.
„Referitor la introducerea CASS (contribuţiei de asigurări sociale de sănătate) în cazul veniturilor obţinute din chirii de persoanele fizice, precizăm ca această măsură are în vedere lărgirea bazei de contribuţie, reprezentând un prim pas în vederea implementării unei abordări fiscale unitare, astfel încât contribuţiile pentru sănătate să fie plătite de către persoanele care obţin venituri şi din alte surse decât cele de natură salarială”, a arătat Ministerul Finanţelor.
Şeful misiunii FMI în România, Andrea Schaechter, a declarat săptămâna trecută, referindu-se la modificarea Codului Fiscal, că este necesară şi lărgirea bazei de contribuţii sociale, astfel încât sistemul să poată fi durabil şi sustenabil.
Autorităţile române au convenit la finele lunii iulie cu FMI şi Comisia Europeană (CE) un acord preventiv pe doi ani care va totaliza 4 miliarde euro, sumă împărţită egal de cele două instituţii financiare internaţionale, acordul stand-by urmând să fie discutat de boardul FMI în toamnă.
Cel mai recent acord al României cu FMI şi UE, în valoare de 5 miliarde de euro şi finalizat în luna iunie, a fost de asemenea de tip preventiv, după o înţelegere stand-by de circa 13 miliarde de euro semnată în 2009 şi încheiată în 2011.