‘Documentul este unul de lucru şi, din acest motiv, s-a luat decizia să nu fie prezentat acum pentru că vorbim doar de nişte tabele. Ministerul Transporturilor va face o sinteză în care informaţiile să fie uşor accesibile. Sinteza urmează să fie publicată pe site-ul Ministerului Transporturilor. Nu s-a discutat în cadrul şedinţei de Guvern în detaliu dacă prioritare vor fi autostrăzile sau drumurile expres. Din 1990 până acum, au fost date în folosinţă astfel: în mandatul lui Adrian Năstase 97,3 kilometri, în mandatul domnului Tăriceanu aproximativ 69 de kilometri, în mandatul domnului Boc aproximativ 140 de kilometri, iar în mandatul Ponta 293 de kilometri. Vorbim, deci, de un document foarte tehnic’, a precizat Calotă.
Pe acelaşi subiect, ministrul Muncii, Rovana Plumb, a afirmat că, în şedinţa de Guvern de marţi, a fost prezentat un material cu numărul de kilometri construiţi în ultimii 25 de ani, iar o discuţie mult mai aplicată pe Master Plan ar urma să aibă loc în luna ianuarie.
‘S-a prezentat un material în ceea ce priveşte numărul de kilometri de autostradă construiţi în perioada celor 25 de ani, din 1989 şi până acum, pe fiecare an în parte şi pe fiecare guvernare în parte. Noi avem acest tabel (…) Am spus să ar fi bine să se facă o sinteză în aşa fel încât să fie mult mai clar. Din câte cunosc, domnul ministru al Transporturilor, Ioan Rus, a prezentat această situaţie şi urmează ca, în cursul lunii ianuarie, să fie o discuţie mai aplicată pe ceea ce înseamnă Master Plan, care cuprinde atât autostrăzi, cât şi drumuri expres. Cred că prioritar pentru România este să putem să alocăm acei BANI completaţi cu fondurile europene nerambursabile, astfel încât să putem să facem infrastructura de care are atâta nevoie România pentru a fi dezvoltată. În ceea ce priveşte alegerea tehnică între autostradă şi drum expres, acest subiect trebuie să fie discutat într-o dezbatere publică să vedem cum este mai bine pentru România. Alegem mai multe autostrăzi şi mai puţine drumuri expres sau venim cu amândouă ca şi concepte în completare (…)’, a spus Rovana Plumb.
Conform documentului original privind Master Planul de Transport, România ar mai avea nevoie de 656 de kilometri de autostradă, care se vor adăuga celor 644 existenţi, 2.226 de kilometri de drumuri expres, 2.674 kilometri de drumuri TransRegionale, 293 de kilometri de drumuri EuroTrans şi 172 de kilometri de variante ocolitoare.
Costurile estimate pentru realizarea celor 656 km de autostrăzi, până în 2030, se ridică la 6,589 miliarde de euro, fără TVA, potrivit Master Planului General de Transport al României, iar pentru drumurile expres – 17,519 miliarde de euro, fără TVA.
Proiectele de autostrăzi prevăzute în varianta iniţială a Master Planului pentru a fi construite până în 2030 sunt: Sibiu – Braşov (103 kilometri), costuri estimate de 690 milioane de euro, fără TVA, Ploieşti – Comarnic (49 kilometri, 310 milioane de euro, fără TVA), Craiova – Piteşti (115 kilometri, 870 milioane de euro, fără TVA), Braşov – Bacău (158 de kilometri, 2,068 miliarde de euro, fără TVA), Gilău – Borş (177 kilometri, 1,534 miliarde de euro, fără TVA), Comarnic – Braşov (54 kilometri, 1,117 miliarde de euro, fără TVA), acest ultim proiect fiind şi cel care se califică cel mai bine pentru autostradă, din punct de vedere al indicatorilor utilizaţi.
La capitolul drumuri expres, documentul prevedea 16 proiecte: modernizarea centurii existente de sud a Capitalei, Bacău – Suceava, Suceava – Siret, Buzău – Focşani, Bacău – Focşani – Brăila – Galaţi, Turda – Halmeu, Găeşti – Ploieşti – Buzău – Brăila, Lugoj – Craiova, Bucureşti – Alexandria – Craiova, Sibiu – Piteşti, Suceava – Botoşani, Paşcani – Iaşi – Ungheni, Târgu Mureş – Paşcani, Braşov – Piteşti, Bacău – Piatra Neamţ, Constanţa – Tulcea – Brăila (inclusiv podul de la Brăila).
În prezent, România are 644 de kilometri de autostrăzi şi niciun kilometru de drum expres.
Master Planul General de Transport este un document strategic integrat care va sta la baza planificării investiţiilor în transporturi pentru perioada 2014 – 2030. Este un document obligatoriu, fără de care nu vor putea fi accesate fondurile structurale pentru transporturi în perioada 2014 – 2020, iar Ministerul Transporturilor îl va utiliza ca instrument suport în procesul de planificare a investiţiilor în infrastructura de transport.