‘În economiile emergente, o inflaţie moderată şi stabilă este adesea ceea ce politica monetară a reuşit să asigure, dar inflaţia este o maladie perfidă, care trebuie tratată cu maximă seriozitate. Oricât de ‘moderată’ ar fi inflaţia, aceasta trebuie să fie îndeajuns de scăzută încât să nu genereze efecte adverse, precum dezancorarea anticipaţiilor privind inflaţia, declanşarea unei spirale salarii-inflaţie’, se arată în prezentarea susţinută de guvernatorul BNR, postată pe site-ul instituţiei.
Potrivit acestuia, realităţile crizei economice au constrâns chiar şi băncile centrale cu un angajament puternic faţă de flotarea liberă să accepte intervenţii pe piaţa valutară.
‘Băncilor centrale li se reproşează focalizarea excesivă pe stabilitatea preţurilor şi trecerea în plan secund a obiectivelor stimulării creşterii economice şi ocupării depline’, informează documentul.
Ca şi contraargumente, Isărescu spune că nu există un conflict pe termen lung între stabilitatea preţurilor şi creşterea economică, politicile monetare care menţin inflaţia joasă şi stabilă sunt compatibile cu creşterea economică relativ înaltă şi sustenabilă, renunţarea la prevalenţa obiectivului stabilităţii preţurilor ar însemna revenirea la o conduită a politicii monetare care istoric a fost dovedită a fi contraproductivă, iar conduita de facto a băncilor centrale a fost una flexibilă şi departe de a fi indiferentă la evoluţiile variabilelor macroeconomice reale.
‘O a doua linie a criticii, relativ recentă şi opusă primei, este aceea că băncile centrale nu au făcut suficient pentru a tempera euforia care a alimentat bula speculativă şi a condus la declanşarea crizei financiare’, se menţionează în documentul BNR.
Potrivit sursei citate, înainte de criză, prevala ideea conform căreia pieţele financiare funcţionează corect în cea mai mare parte a timpului, iar „politica monetară ar trebui să răspundă la evoluţiile preţurilor activelor doar în măsura în care acestea afectează traiectoriile viitoare ale cererii agregate şi ale preţurilor’.
În perioada 8 – 15 februarie 2013 are loc la Braşov şi Sinaia prima ediţie din anul 2013 a proiectului ‘Academica BNR’, parte a eforturilor Băncii Naţionale a României de sprijinire a educaţiei financiare.
Iniţiat în 2011, proiectul reuneşte în cadrul unui forum de dezbateri oficiali şi specialişti din BNR şi Ministerul Educaţiei, rectori şi cadre didactice ale universităţilor partenere din proiectele educaţionale ale băncii centrale, reprezentanţi ai Academiei Române şi ai pieţei financiare din România.
Alături de suita proiectelor educaţionale destinate creşterii nivelului de cultură financiară în rândul tinerilor – elevi şi studenţi -, ‘Academica BNR’ vizează extinderea ariei de activităţi specifice la nivelul formatorilor, recunoscând astfel importanţa crucială a acestora în modelarea viitorilor specialişti în economie şi dezvoltarea spiritului antreprenorial.
Lansarea oficială a celei de-a treia ediţii „Academica BNR”, organizată în colaborare cu Universitatea Transilvania din Braşov, a avut loc în prezenţa guvernatorului BNR Mugur Isărescu, în cadrul conferinţei cu tema „Ce poate şi ce nu poate face o bancă centrală” din 11 februarie 2013. La eveniment au fost invitaţi ministrul Educaţiei, Remus Pricopie, rectori şi cadre didactice ale celor 21 de universităţi partenere, reprezentanţi ai comunităţii academice şi financiar-bancare locale, mass-media.
Lucrările forumului vor continua pe parcursul întregii săptămâni. Forumul-dezbatere îşi propune să asigure un dialog direct al BNR cu mediul universitar, în vederea îmbunătăţirii curriculei şi impulsionării cercetării ştiinţifice în domeniul finanţe-bănci, respectiv aprofundarea unor aspecte macroeconomice la nivelul strategiilor şi politicilor economice ale României, dar şi al celor la nivel european şi mondial.
Încheierea oficială a primei ediţii 2013 ‘Academica BNR’ din data de 15 februarie, va fi marcată de conferinţa susţinută de prim-viceguvernatorul BNR, Florin Georgescu.