Isărescu: Forţarea procesului de trecere la euro este la fel de nocivă ca amânarea lui

Astfel, guvernatorul BNR şi-a început discursul arătând că Tratatul de la Maastricht statuează în mod explicit faptul că este necesar „un grad ridicat de convergență sustenabilă”. „Totuși, se pare că uneori această cerință a fost trecută cu vederea. În al doilea rând, experiența practică acumulată până în prezent în ceea ce privește adoptarea euro a demonstrat că și convergența reală este esențială pentru finalizarea cu succes a acestui proces”, a spus Mugur Isărescu. În cazul în care nu se realizează acest lucru, aderarea poate avea costuri foarte mari pentru ţara care s-a grăbit să adopte moneda unică. „Convergență reală constituie o premisă pentru limitarea la minimum a costurilor asociate cu pierderea independenței politicii monetare ulterior adoptării euro”, spune guvernatorul arătând că ţările care s-au grăbit să adopte euro, chiar cu un grad de convergenţă mai scăzut, au constat că zona euro nu este un loc confortabil pentru economiile cu nivel scăzut de competitivitate sau cu pieţe rigide.

România a înregistrat progrese semnificative în domeniul convergenței reale, reflectate în reluarea creșterii economice după criza economică globală. Această evoluție a condus la un avans al PIB pe locuitor ca pondere în media zonei euro (pe baza standardului puterii de cumpărare) de la 31,7 la sută în anul 2005 la 58,6 la sută în anul 2017. Este cel mai rapid ritm de creștere consemnat în cadrul grupului de țări cu tendințe similare. Totuşi, Isărescu arată că între o zonă bogată şi o altă regiune din ţară decalajul poate fi şi de patru ori.

În ciuda progreselor economice înregistzrate de România, succesul adoptării monedei unice presupune identificarea momentului optim, cu atât mai mult cu cât nu toţi membrii actuali şi-au îmbunătăţit criteriile de convergenţă după aderarea euro. „În timp ce nivelul optim de convergență reală pentru aderarea cu succes la zona euro constituie încă obiectul unor dezbateri intense, coerența și sustenabilitatea convergenței reale sunt, în opinia mea, cel puțin la fel de importante ca și nivelul acesteia. Și pentru a rămâne pe calea cea bună, convergența economică – atât cea reală, cât și cea nominală – trebuie să avanseze în concordanță cu fundamentele economiei, altminteri progresul ar fi periclitat de derapaje abrupte. La urma urmei, forțarea procesului de convergență este tot atât de nocivă precum amânarea lui”, a precizat Mugur Isărescu.

În discursul său, guvernatorul a precizat că în intervalul iulie 2015 – noiembrie 2017, România a îndeplinit toate criteriile de convergență prevăzute în Tratatul de la Maastricht (dar fără să participe la mecanismul cursului de schimb). Faptul că, la momentul actual, valorile de referință pentru rata dobânzii pe termen lung și pentru inflație nu mai sunt îndeplinite reprezintă un avertisment că ar trebui depuse eforturi pentru realizarea convergenței nominale într-o manieră durabilă, și nu accidentală sau temporară.

Pe calea către o convergență lină și sustenabilă, un prim principiu călăuzitor este acela de a evita înscrierea pe o traiectorie divergentă. Și aceasta nu numai la nivelul țărilor; reducerea decalajelor de dezvoltare în interiorul țărilor este, de asemenea, esențială pentru atenuarea compromisurilor (trade-offs) generatoare de provocări la adresa politicilor care se confruntă cu șocuri asimetrice.

Dincolo de ținte și niveluri, și indiferent de amploarea decalajelor pe care o economie trebuie să le recupereze sau de regimul de politică monetară pentru care optează o bancă centrală, ceea ce contează atât pentru convergența reală, cât și pentru stabilitatea prețurilor (ca parte a convergenței nominale) este coerența și sustenabilitatea eforturilor.