Mugur Isărescu: Legea dării în plată schimbă modul de acordare a creditului ipotecar în România

Economica.net
05 02. 2016
isarescu21_95449200_61144600

Guvernatorul Băncii Naţionale a României, Mugur Isărescu, a declarat, vineri, că legea dării în plată va schimba modul în care este acordat, în România, creditul ipotecar.

„Poziţia Comisiei Europene faţă de legea dării în plată este una serioasă, de care trebuie să ţinem cont, şi aş aminti aici că în acest context s-au exprimat şi Banca Centrală Europeană şi Preşedinţia, dar şi BERD, Banca Mondială – mai toţi creditorii externi ai României”, a declarat Isărescu.

Acesta a afirmat că legea dării în plată va schimba, în esenţă, modul de acordare a creditului ipotecar în România, iar „explicaţia că această lege face dreptate şi că băncile trebuie să împartă şi ele riscul este neadevărată”.

„Dacă această lege s-ar pune în concordanţă cu expunerea de motive şi nu s-ar referi la imobile, care pot însemna orice, un petec de teren, o construcţie neterminată, şi s-ar referi doar la clădiri rezidenţiale, nu ar strica. Şi ar trebui să existe mai puţine derogări pentru că s-a spus că această lege este o derogare de la codul civil care tocmai a intrat în vigoare”, susţine Isărescu.

Guvernatorul a mai afirmat că „dacă se aplică la Prima Casă este o altă problemă care ar putea fi privită ciudat de mediul extern”.

„Un stat care îşi neagă garanţiile este practic în default. Şi această perspectivă ar crea noi întrebări. Pentru această lege ar fi trebuit făcut un studiu de impact. Prin noile condiţii băncile nu vor să se răzbune, ci este doar o reacţie prudenţială”, a mai spus Mugur Isărescu.

Potrivit oficialului BNR, instituţiile bancare îşi asumă riscuri enorme atunci când acordă credite din banii deponenţilor.

„Reacţia băncilor la Legea dării în plată este o reacţie prudenţială şi normală şi nu trebuie interpretată ca un fel de răzbunare, aşa cum am văzut că se discută prin presă. Odată pentru totdeauna trebuie să înţelegem cum funcţionează o bancă. Ea dă credite din banii pe care îi atrage de la deponenţi, iar la deponenţi nu există negocieri. Dacă dumneavoastră vă duceţi la bancă să cereţi să vă retrageţi banii la ora 3,00 şi banca întârzie cu explicaţii că are dificultăţi, atunci nu e bine. Băncile îşi asumă riscuri şi trebuie să aibă grijă de banii deponenţilor, bani pe care îi ia şi îi dă credit. Riscul de neplată, care oricum există, ar urma să fie legiferat. Banca reacţionează dacă apar asemenea riscuri şi se gândeşte în ce condiţii poate gestiona un asemenea risc. Un alt risc pe care şi-l asumă este riscul de dezechilibru între ce are pe pasiv şi ce dă mai departe, mai ales la credite ipotecare. A spune că această lege vrea să facă dreptate între debitori şi bancă nu e adevărat. E un risc enorm din partea băncii să iei un credit pe 2-3 luni şi pe de altă parte să plaseze banii pe o perioadă foarte lungă, de 30 de ani. Este o reacţie absolut normală la o propunere legală care schimbă cadrul de acordare a creditului în România. Mulţi consideră că aceasta ar fi o derogare la noul Cod Civil”, a explicat Mugur Isărescu.

Cererea de re-examinare a legii, formulată de preşedinte Iohannis, a fost amânată, marţi, de Comisia juridică şi de Comisia de buget-finanţe, aceasta urmând să fie inclusă pe ordinea de zi a comisiilor, din nou, săptămâna viitoare.