Mugur Isărescu mai rămâne un mandat în fruntea Băncii Naționale. Leonardo Badea urcă în locul lui Florin Georgescu, ca prim-viceguvernator – surse

Structura Consiliului de Administrație al Băncii Naționale a României va fi modificată în toamna acestui an, când mandatele celor nouă membri expiră, susțin mai multe surse consultate de Economica. Actuala conducere a preluat mandatele pe 11 octombrie 2019, deci procedurile ar trebui să se desfășoare în octombrie-noiembrie anul acesta.

Aproape sigur, Leonardo Badea va urca pe poziția de prim-viceguvernator, din actuala calitate de viceguvernator, în condițiile în care Florin Georgescu se va retrage din motive de sănătate, iar Badea are și experiența necesară și susținerea celui mai mare partid din România, PSD. Badea se va ocupa de supravegherea bancară, din noua poziție.

Guvernatorul Mugur Isărescu rămâne pe poziție încă un mandat, care de data aceasta va fi ultimul. În ciuda experienței sale unice și a relațiilor interne și internaționale, vârsta nu îi va mai permite actualului guvernator să continue și după 2029, arată sursele citate.

La doar 48 de ani, Leonardo Badea, cel care urmează să ocupe a doua poziție de conducere din BNR, este deja unul dintre cei mai titrați finanțiști ai statului, viceguvernator al Băncii Centrale și sfătuitor al conducerii PSD pe teme economico-financiare. Avându-l ca mentor pe Florin Georgescu (ca și mulți alți economiști și finanțiști de stânga), ascensiunea lui Badea către poziții de conducere de cea mai mare importanță a început în 2016, când a fost numit președinte al Comisiei de Buget Finanțe din Camera Deputaților. Badea avea până atunci în spate doar o notabilă experiență academică, fiind inclusiv prorector al Universității „Valahia” din Târgoviște.

În politică a intrat în 2012, când a fost ales senator de Dâmbovița, din partea PSD, pe listele USL (numele sub care funcționa atunci alianța PSD-PNL). În 2017 este numit  de Liviu Dragnea (șeful PSD pe atunci) pe poziția care avea să îi folosească drept anticameră pentru BNR, adică aceea de președinte al Autorității de Supraveghere Financiară (ASF). A ocupat locul lăsat liber de Mișu Negrițoiu, demis de Parlament. La puțin timp după ce este confirmat pentru un nou mandat, de această dată întreg, în 2018, Badea pleacă la BNR, pe poziția de viceguvernator, susținut de PSD și de prim-viceguvernatorul Florin Georgescu direct.

Ultimul mandat pentru Mugur Isărescu. Cine i-ar putea lua  locul? Partidele au ultimul cuvânt, conform procedurilor, dar structura CA nu este una întâmplătoare

Mugur Isărescu a preluat conducerea BNR încă din septembrie 1990, fiind în prezent cel mai longeviv guvernator de bancă națională din lume. În cei 34 de ani și-a format sau consolidat puternic relații internaționale la toate nivelurile, calitate care i-a permis să ajute România în momente dificile economic, dar și să își păstreze postul în situații în care nu s-a aflat pe aceleași poziții cu cei care conduceau politic țara. Este unul dintre cei mai influenți români, fost premier și fost candidat la alegerile prezidențiale. Mandatul 2024-2029 va fi cel mai probabil ultimul, fiind deja vehiculate nume în privința celui care va conduce ulterior BNR.

Deși este prea devreme pentru a fi siguri (având în vedere inclusiv faptul că numirile conducerii BNR sunt numiri politice), în fruntea listei pentru poziția de viitor guvernator s-ar afla, conform unor surse bancare, Răsvan Radu, fostul CEO al Unicredit, un nume care a fost vehiculat aproape de fiecare dată când s-a pus problema retragerii lui Mugur Isărescu. În sprijinul acestei variante este și faptul că, din vara anului trecut, după ce a părăsit poziția de șef al Unicredit, Răsvan Radu s-a dus la BNR pe postul de consilier de strategie. În toată cariera sa, una dintre cele mai lungi pentru un conducător de bancă din România, Radu a avut o colaborare bună cu BNR.

Ca și în cazul ASF, ANCOM, Consiliul Concurenței și altele, procedura de numire a conducrii BNR este una eminamente politică. Totuși, spre deosebire de celelalte instituții, cu o importanță mult mai mică prin comparație, în cazul BNR au contat întotdeauna și influențele din alte zone, cum ar fi piețele financiare interne sau externe și nu numai. Mai mult, Consilul BNR se prezintă la audieri ca o echipă, după ce evaluările și negocierile sunt finalizate. Procedural, numirea este una politică. Ca și în cazul celorlalte instituții amintite, partidele negociază posturi și propun candidați. În urma negocerilor, audierile din comisii devin mai mult o formalitate, ca și votul în plenul Parlamentului.

În actuala formulă, Consiliul BNR este foarte divers și reflectă, până la urmă, structura conducerii politice a țării. Este prezent PSD, prin Florin Georgescu și Leonardo Badea, PNL prin Eugen Nicolăescu (viceguvernator), USR prin Cristian Popa (membru), UDMR prin Csaba Bálint (membru). Ceilalți trei membri, adică Gheorghe Gherghina (fost secretar de stat în Ministerul Finanțelor, supranumit și „tatăl Bugetului”), Virgiliu Stoenescu (profesor universitar) și Dan Radu Rușanu (cunoscut politician și specialist în finanțe cu ștate vechi) se află probabil în Consiliu pentru experiența tehnică și conexiunile pe care le au în domeniile de unde provin.