Mugur Isărescu recomandă încheierea unui nou acord cu instituţiile internaţionale

„Eu recomand încheierea unui acord pentru că s-a dovedit a fi benefic, chiar dacă nu am tras niciun euro, niciun dolar din aceste două acorduri, din motivul că ne-am putut adresa pieţelor financiare internaţionale, pieţelor de capital. Am putut să ne împrumutăm de acolo destul de ieftin, ceva mai scump decât ne-am fi împrumutat de la Fond (Fondul Monetar Internaţional n.r) şi de la UE. Un acord cu Fondul îţi asigură o ancoră, ai credibilitate, care te ajută să te împrumuţi mai ieftin şi mai ales să te împrumuţi când apar aceste tensiuni pe pieţele de capital internaţionale”, a spus Isărescu.

Acesta nu crede că România a reuşit să îşi consolideze credibilitatea stând doar pe picioarele ei.

„Cred că este bine, pentru a asigura finanţarea unui deficit bugetar mult mai mic, care înseamnă accesul pe pieţele de capital, pentru a asigura această finanţare la costuri relativ reduse, să avem în continuare un acord cu Fondul şi/sau cu UE. Reformele nu s-au terminat şi ne mai trebuie câţiva ani. O umbrelă protectoare în acest sens cred că este necesară şi ar trebui să continuăm aceste reforme cu cei care le-au început. În plus, reformele structurale s-a dovedit că sunt mai greu de făcut când ai aceste poticniri. (…) O asemenea poticnire poate să ducă la amânarea reformei sau să fie un motiv de reîntoarcere. Pentru continuarea reformelor structurale într-un mediu internaţional, în cazul Romaniei este nevoie de protecţia unor acorduri internaţionale, nu de faptul că adoptăm programe impuse din afară. De fiecare dată, partea română, Guvernul, Banca Naţională a negociat”, a precizat Isărescu.

România a încheiat cu succes cel de al doilea acord Stand-by cu Fondul Monetar Internaţional (FMI), dar creşterea este slabă şi riscurile pentru economie încă există, a declarat, săptămâna trecută, directorul adjunct al FMI, Nemat Shafik, după închiderea de către boardul FMI a evaluărilor a şaptea şi a opta privind stadiul îndeplinirii condiţionalităţilor din Memorandumul de Politici Economice şi Financiare.

Boardul Fondului Monetar Internaţional /(FMI) a aprobat, pe 15 martie 2013, prelungirea cu trei luni a acordului stand-by cu România, până la 30 iunie 2013.

Acordul stand-by în valoare de 3,5 miliarde de euro (reprezentând aproximativ 300% din cota pe care România o are la Fond) a fost aprobat iniţial pe 25 martie 2011 şi este unul preventiv prin care fondurile vor fi atrase numai în caz de necesitate.

În anul 2009, România a luat un împrumut stand-by pe 24 de luni, în valoare de 12,95 miliarde de euro de la Fondul Monetar Internaţional, parte a unui pachet de sprijin de 19,95 miliarde acordat de FMI, UE şi Banca Mondială.

Din acest aranjament cu FMI au fost trase şapte din cele 8 tranşe prevăzute, însumând 10,57 miliarde DST (aproximativ 11,9 miliarde euro). În ceea ce priveşte cea de-a 8-a tranşă, aceasta a fost considerată, la solicitarea autorităţilor române, ca fiind de tip preventiv şi, în contextul evoluţiilor macroeconomice favorabile, nu a fost trasă.

În şedinţa din 25 martie 2011, Consiliul Directorilor Executivi al FMI a aprobat încetarea mai devreme a acordului precedent şi încheierea unui nou aranjament stand-by cu România, de tip preventiv, pentru o perioadă de 24 luni, în suma de 3.090,6 milioane DST (aproximativ 3,5 miliarde euro), reprezentând 300% din cota României la FMI. Data intrării în vigoare a acestui aranjament este 31 martie 2011. La 28 septembrie 2012, Consiliul Directorilor Executivi al FMI a analizat rezultatele celei de-a şasea evaluări privind îndeplinirea criteriilor de performanţă asumate de România în cadrul ultimului aranjament, punând la dispoziţia ţării noastre a şaptea tranşă, în valoare de 430 milioane DST. Autorităţile române au informat FMI că nu intenţionează să efectueze nici această tragere.