Mugur Isărescu: Reducerile de taxe din Codul Fiscal sunt inaplicabile economic şi financiar

Guvernatorul Băncii Naţionale a României (BNR), Mugur Constantin Isărescu, a declarat, vineri, 24 iulie, că pachetul de măsuri privind reducerile de taxe şi impozite din Codul Fiscal este inaplicabil.

„Codului Fiscal nu îi văd niciun fel de probleme, dar pachetul de reduceri de taxe, pachetul acela de măsuri privind reducerile de taxe şi de impozite este, din punct de vedere economic si financiar, inaplicabil. Nu văd cum s-ar putea aplica, la grămadă, dintr-un singur moment, 6 măsuri de o asemenea dimensiune”, a declarat guvernatorul BNR în cadrul celei de a 13-a ediţii a evenimentului „Mugur Isărescu şi invitaţii săi”, organizată de BNR şi FinMedia, pe tema „România în faţa noilor provocări eonomice”.

Toate aceste reduceri intră în vigoare la 1 ianuarie 2016 şi înseamnă un impact de 2,3% din PIB pe deficit, a mai afirmat Isărescu.

„Fără ce scrie acolo, majorarea salariilor din sectorul public în conformitate cu noua lege ar însemna chiar mai mult din PIB. Este o schimbare de direcţie majoră. Este majoră. Cum putem să aplicăm asemenea măsuri fără să negociem cu partenerii noştri? Nici nu se poate discuta. Avem deja creştere 4%, unde vrem să merem, la 8%? Ne ţin motoarele pentru 6%, 8%? Avem calcule ca să vedem ce deficite de cont curent sau de altă natură ar putea să creeze o asemenea schimbare masivă? Noi suntem la 4%, deci la viteză de croazieră, şi în loc să stăm pe pilot automat tragem de manşă brutal cu 2,3% din PIB pentru că 2,3 ni se pare că-i puţin. Şi economiştii nu spun nimic, nu spun că nu e puţin, că sunt 17 miliarde de lei şi trebuie să te gândeşti de unde le iei. După necazurile din trecut, băncile sunt supraexpuse pe datoria de stat. Daca te duci în străinătate trebuie să discuţi cu creditorii tăi. Din punct de vedere al conducerii economiei de piaţă înseamnă o mişcare brutală, de proporţii, care în condiţii de creştere economică nu îşi are rostul. Fără să mai adăugam aici prociclitatea”, a declarat Mugur Isărescu.

Guvernatorul a ţinut să precizeze că găseşte trimiterea Codului Fiscal spre reexaminare în Parlament este un lucru înţelept. El a mai afirmat că „în aceste condiţii va trebui să schimbăm conduita politicii monetare” şi că hotărârea premierului de a organiza sesiune extraordinară în Parlament este, de asemenea, „înţeleaptă”.

„Nu numai în UE, dar cu deosebire în UE lucrurile sunt extrem de formalizate. Chestiile alea cu deficit că e mai mare cu 0,1 sau cu 0,2 sau cu 0,3 care par nişte cifre mici sunt esenţiale. Nu sunt numai ca să vezi cât ai de finanţat în plus, e precum coada unui avion, trebuie sa se mişte un pic, iar la distanţe lungi în loc să ajungi la Stockholm, ajungi la Polul Nord. Şi atunci înţelegem de ce când se negociază un program există bătălii pe 0,1 sau 0,2. Conducerea economiei de piaţă se face prin politici fiscal bugetare şi mărimea deficitului este esenţială pentru stabilirea direcţiei. Virajele bruşte trag semnale de alarmă. Radarele în acest domeniu, de tipul agenţiilor de rating, Bruxelles, Frankfurt şi aşa mai departe, se uită la deviaţii de 0,1, 0,2%. Dacă apar devieri de 2 procente într-un an se înroşesc semnalele de alarmă. Ce-i cu avionul ăsta, a plecat pe ruta Bucureşti-Bruxelles şi unde vrea să ajungă, la Polul Nord, să aterizeze pe o banchiză, să se lovească de un turn?”, s-a întrebat, retoric, guvernatorul.

El a mai atras atenţia că „se dă alarma când sare deficitul de la un an la altul”, şi că „deviaţiile de la aceste principii se penalizează”.

„Se ia carnetul de conducere când mergi în zig-zag cu deficitul. Ai manşa şi te joci cu avionul. Deficitul optim este chiar stabilit şi la el se ajunge prin calcule. Nu e pus arbitrar, că vreau să fie 1%, se calculează foarte exact pe bază de negocieri şi în consecinţă dacă vrei să ieşi din el trebuie să negociezi, să spui că nu acesta este deficitul optim. Ai ruta pe care ţi-ai stabilit-o, dar rutele nu sunt stabilite numai de la Bucureşti, suntem o economie globalizată, integrată în UE, bineînţeles că se negociază cu alte ţări şi asta nu este o conspiraţie, aşa se calculează, dacă vrei să ieşi din rută. Vrei să ieşi din el, de la 4% creştere la 5% creştere, trebuie să dovedeşti că ai cum, că ai destul combustibil şi aşa mai departe. Lucrurile sunt extrem de formalizate şi nimic nu e la întâmplare aşa cum reiese din dezbaterea din România. Negocierile sunt extrem de grele şi se discută în alţi termeni, nu că s-a dus Isărescu şi a negociat ajutor pentru băncile greceşti”, a declarat Isărescu.

„O a doua este politica fiscal bugetară, care trebuie să fie anticiclică. Şi ăsta este un lucru pe care trebuie să-l înveţe toată lumea, pentru că şi la chestiunea asta se ia carnetul de conducere. Dacă tot vrem să o învăţam, este o chestiune extrem de serioasă. În esenţă economia are cicluri naturale, aşa este economia de piaţă, se învârte în cicluri, şi politica fiscală nu trebuie să accentueze aceste variaţii ale ciclurilor. Ai creşteri foarte mari apoi ai căderi, cu şomaj, cu probleme sociale, ciclicitatea trebuie atenuată prin politici anticiclice. Ţine de esenţa economiei de piaţă şi de supravieţuirea economiei într-un stat. Încăpăţânarea de a nu învăţa după ce am trecut prin două experienţe”, spune guvernatorul.

Acesta a arătat că, în 2005, „cu Codul Fiscal a fost o politică total prociclică şi tot aşa, dintr-o concurenţă electorală, cu taxa unică, toate calculele arătau 19% – s-a făcut un fel de concurenţă, şi s-a ajuns la 16%. S-a creat un deficit structural din diferenţa de 3 procente, acoperit până la criză de intrările de capital. În 2008 am avut aceeaşi problemă, ar fi dramatic să repetăm povestea în 2016 pentru că, repet, este a treia oară”. Creşterea economică fără macrostabilitate nu este sustenabilă pe termen mai lung datorită căderilor ajungi sa pierzi, pentru că un derapaj în economie este foarte costisitor, trebuie să iei din nou vagoanele sa le pui pe şină, pierzi timp, ani de creştere economică, avertizează Isărescu.

Acesta consideră că „trebuie să asigurăm condiţiile pentru o creştere economică cât se poate de rapidă, dar sustenabilă, să evităm derapajele, e obsesia noastră să creştem cât mai repede convergenţa”.

„Dacă te uiţi la tendinţele pe termen lung, noi avem alte probleme în buget. Ne-au căzut masiv investiţiile, de aceea avem un surplus sau un deficit mic, că avem în continuare deficite mari, mari de tot pe toate bugetele de cheltuieli sociale şi acolo nu am rezolvat problemele şi acolo trebuie să ne concentrăm, din considerente de ciclu politic, electoral”, spune guvernatorul.

Despre relaţia cu creditorii

Despre relaţia cu creditorii şi finanţarea deficitelor, Mugur Isărescu a declarat: „Vrem deficite mai mari, dar ne răţoim la creditori, adică la cei care eventual să ne dea banii să finanţăm acele deficite. Aici intervin lucruri extrem de importante. Este esenţial costul finanţărilor, poate să-ţi mănânce uşor nu 0,1-0,2, ci 2-3 procente din PIB dacă nu eşti în relaţii bune cu creditorii. Dar de ce n-am fi noi într-o relaţie bună cu creditorii? Ne-am plătit datoriile, nu suntem în situaţia Greciei, pe ce motiv să stricăm relaţiile cu Fondul sau cu Uniunea Europeană? Avem impresia că ne exploatează? Datorită acestor poziţii arţăgoase România nu are un A rating, are BBB. Deşi avem performanţe foarte bune. Pieţele ne taxează prin prima de risc”.

Despre intrarea în zona euro

„Intrarea în uniunea bancară şi în zona euro, simbolice am putea spune, ar putea fi considerate încheierea unui proces început în anii ’90 de integrare euroatlantică a României, de convertire spre o economie de piaţă şi o democraţie funcţională şi stat de drept. Cred că aici avem două probleme: să nu ne îndepărtăm de criteriile de convergenţă şi în al doilea rând să fim foarte bine pregătiţi când intrăm, pentru că experienţa ultimilor ani, experienţa Greciei, pune sub semnul întrebării postulatul dinainte de criză, că e suficient să îndeplineşti criteriile nominale. Acest postulat este pus în prezent sub semnul întrebării inclusiv datorită faptului că pe datele ultimilor ani există o divergenţă în zona euro între flancul sudic şi flancul nordic. Ideea introdusă în mesajele pe care le transmite Banca Naţională a fost acceea a unei foarte bune pregătiri, ca să nu dăm prea multe explicaţii. Intrăm în zona euro când suntem bine pregătiţi”, a declarat guvernatorul.

Despre bugetari

Mugur Isărescu şi-a exprimat reţinerea  că România ar putea ajunge la echilibre bugetare optime.

„Am o reţinere, că am în vedere ajustarea din 2010-2011. Sunt nişte rigidităţi în Romania la cheltuieli bugetare pe care cu greu ni le putem imagina. Atunci s-a discutat despre reducerea personalului bugetar înainte de reducerea TVA. S-au făcut calculele şi s-a demonstrat că erau salarii compensatorii de plătit, şi nu se făcea nicio reducere. S-a oprit şi chiar s-a reversat tendinţa de reducere a personalului. Şi pe urmă ajungi exact unde nu trebuie. Singurul loc unde ţi se pare că nu ai rigiditate sunt investiţiile. Dar şi acolo, societăţile private îţi cer garanţii de stat, garanţia se duce tot în deficit. Nu ai niciun fel de şansă să ai reduceri. Înainte de orice, apropos de propunerile de reduceri de impozite, să aplicăm „taylor’s rule” (legea croitorului – n. r.): nu tai şi pe urmă măsori. Ce facem? Tăiem taxele şi pe urmă măsurăm dacă putem să tăiem şi în partea cealaltă, la cheltuieli. Nu avem nici şansa să ajungem la deficit sub-optimal, ci la deficite mari şi greu de finanţat. Şi finanţarea va fi greu de asigurat. Ce dăm pe mere pierdem pe pere”, a declarat Isărescu.

Despre infrastructură

„Am și eu obsesia mea, dezvoltarea cu macrostabilitate. Peste asta nu se mai trece. Am avut prea multe experienţe în 25 de ani ca să mai încercăm încă una. Ar fi dramatic. Cred că nu ne-ar mai crede nimeni. Şi nu dramatizez eu. Până una-alta, apare deja o discrepanţă – nu poţi să faci şi educaţie şi autostrăzi cu reduceri de taxe, nu încape, n-ai cum, e aritmetică, nici nu ajungem la matematici superioare sau la sofisticări macroeconomice. Putem să vorbim şi acolo ce înseamnă multiplicator, ce înseamnă investiţii şi aşa mai departe. Aici avem lucruri destul de simple, suntem în 2016 şi n-am trecut încă Carpaţii, o să-i trecem cu o autostradă abia prin 2020. În 2000, când negociam intrarea în UE în 2007, le-am spus că terminăm până în 2006 coridorul, legarea Europei de Marea Neagră. Nu cred că o să avem nici în anul 2018. Primul lucru pe care l-a facut România mare a fost să lege căile ferate din vechiul regat cu cele din Transilvania. Şi noi ajungem la al nu ştiu câtelea Master Plan. De 10 ani se lucrează la 18 kilometri pe cel mai circulat drum din România. Nu există niciun fel de justificare pentru întârzierea asta. Întârzierile acestea costă. Apropo de substanţa creşterii economice, în loc să eficientizăm transportul să obţinem profituri obţinem pierderi. Şi atunci care este rolul investiţiei publice, la care renunţăm prima, din considerente politice electorale?”, s-a întrebat Isărescu.