În pofida înmulţirii riscurilor în zona euro, BCE nu ar urma să devieze de la indiciile date în luna iunie şi îşi va reafirma decizia de a opri, la finele lunii decembrie, achiziţiile de active de pe piaţă, aşa-numitul program ‘QE’ de relaxare cantitativă, un program care a fost deja limitat la 15 miliarde euro pe lună începând din octombrie. De asemenea, BCE va anunţa miercuri că intenţionează să menţină dobânda de referinţă la nivelul actual „cel puţin” până în vara lui 2019, data exactă urmând să fie precizată anul viitor.
Atenţia presei se va îndrepta spre tradiţionala conferinţă de presă a preşedintelui BCE, Mario Draghi, a cărui evaluare a situaţiei economice va fi analizată cu atenţie.
Pe lângă războiul comercial demarat de mai multe luni între Washington şi principalii săi parteneri, pe lista posibilelor riscuri se mai află conflictul bugetar dintre Bruxelles şi Italia, perspectiva unui Brexit fără un acord, turbulenţele de pe pieţele emergente, creşterea preţului petrolului şi înrăutăţirea indicatorilor economici.
Chiar şi Mario Draghi a recunoscut luna trecută că unele ameninţări „au devenit mai accentuate în ultima vreme”. Cu toate acestea, preşedintele BCE s-a declarat optimist prognozând o revenire relativ riguroasă a inflaţiei, cu prilejul unei audieri în Parlamentul European. În timp ce obiectivul BCE este o creştere a preţurilor inferioară dar apropiat de 2%, un nivel considerat favorabil pentru economie, în luna septembrie inflaţia de bază (care exclude preţurile la energie şi alimente) în zona euro a fost de 0,9%. Cu toate acestea, instituţia de la Frankfurt mizează pe o accelerare a inflaţiei de bază până la 1,1% în 2018 şi la 1,8% în 2020, graţie scăderii şomajului şi creşterii salariilor.
În timp ce Rezerva Federală americană s-a angajat deplin într-un ciclu de înăsprire a politicii monetare, înmulţindu-şi în acest an deciziile de majorare de dobândă, BCE intenţionează să îşi păstreze „atâta timp cât va fi nevoie” sprijinul, pentru a păstra condiţiile de finanţare favorabile în economice.