Munca ocazională în gospodărie pentru alte persoane impozitată de guvern de la 1 ianuarie 2024 – proiect de lege; baza de calcul pentru taxele plătite e 50% din valoarea tichetelor nominale de muncă, obţinute de lucrător într-o lună

Economica.net a studiat proiectul de lege şi vă spune care sunt cele mai importante noutăţi pe care le aduce pentru lucrători şi beneficiarii muncii în gospodărie.

De la 1 ianuarie 2024, munca prestată ocazional în gospodărie de către persoane fizice în beneficiul altor persoane cu care nu sunt înrudite va fi remunerată doar cu tichete denumite tichete de activităţi casnice, şi nu cu bani nefiscalizaţi.
Beneficiarul muncii va cumpăra aceste tichete de la Agenţia pentru Ocuparea Forţei de Muncă. Valoarea nominală a tichetelui de muncă va fi de 15 lei. Începând cu 1 ianuarie 2024, lucrătorul casnic va fi plătit de către beneficiarul muncii sale cu tichete de muncă. Ora de muncă în gospodărie va fi remunerată cu cel puţin un tichet de muncă (15 lei), reiese din proiectul de lege consultat de Economica.net.
Cu tichetele de muncă obţinute într-o lună lucrătorul casnic va merge la AJOFM spre a-i fi schimbate în bani. Agenţia îi va plăti persoanei fizice suma de bani aferentă tichetelor de muncă câştigate după ce îi va calcula şi îi va reţine impozit pe venit şi contribuţii sociale pentru aceşti bani.

Impozitarea tichetelor de muncă

Baza de calcul pentru impozitul pe venit, CAS şi CASS, aferente veniturilor obţinute din munca în gospodărie plătită cu tichete de muncă, va fi jumătate din valoarea nominală a tichetelor de muncă obţinute într-o lună. 

Plata CASS e obligatorie pentru veniturile din munca în gospodărie, dar nu oferă automat calitatea de asigurat la sistemul asigurărilor sociale de sănătate.

Persoanele fizice care vor câştiga într-o lună sub 750 de lei (sub 50 tichete de muncă) din munca în gospodărie nu vor fi asigurate la sistemul asigurărilor sociale de sănătate în luna respectivă, dar li se va reţine contribuţia la sănătate (CASS) de către AJOFM, reiese din proiectul de lege studiat de Economica.net.
Procedura de restituire a banilor aferenţi CASS pentru perioadele în care persoanele fizice nu au fost asigurate la sănătate pentru că au câştigat sub 750 de lei pe lună din tichete de muncă va fi reglementată în legislaţia subsecventă.

Cu titlu de exemplu, cum va fi remunerată munca în gospodărie din anul 2024:

Domnul Georgescu obţine în luna martie 735 de lei sub forma a 49 tichete de muncă de la mai mulţi beneficiari ai muncii sale, cu care nu e înrudit. Domnul Georgescu merge la AJOFM ca să-i schimbe cele 49 de tichete de muncă în bani.
AJOFM îi va calcula şi îi va reţine domnului Georgescu impozitul pe venit (în cotă de 10%), contribuţia de asigurări sociale (CAS, în cotă de 25%) şi contribuţia de asigurări sociale de sănătate (CASS, în cotă de 10%) aferente venitului de 735 de lei obţinut de lucrătorul din exemplul nostru. Taxele în cotă cumulată de 45% nu se aplică la tot venitul de 735 de lei, ci la baza de calcul reprezentând jumătate din valoarea nominală a tichetelor de muncă obţinute.
În exemplul nostru, baza de calcul pentru impozit şi contribuţii sociale e 367,5 lei.
45% din 367,5 lei egal 165,375 de lei – taxe plătite la stat pentru un venit de 735 de lei obţinut doar sub forma tichetelor de muncă.
La final, lucrătorul casnic rămâne cu aproape 570 de lei, bani “în mână”, care reprezintă diferenţa dintre suma obţinute de la beneficiari (735 de lei) şi taxele reţinute de AJOFM (165,37 de lei).
În contul taxelor plătite, domnul Georgescu va fi asigurat la sistemul public de pensii pentru luna martie 2024, dar nu va fi asigurat la sistemul asigurărilor sociale de sănătate. Suma plătită în martie pentru CASS îi va putea fi însă restituită domnului Georgescu în baza unei proceduri care urmează să fie reglementată prin acte normative ulterioare.

Context

La data de 7 iunie Economica.net a anunţat, în premieră, că din 2023, statul va reţine contribuţii sociale şi impozit pe venit pentru munca în gospodărie, în folosul altei persoane, potrivit angajamentelor asumate prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR). În esenţă, lucrătorul casnic nu va mai fi plătit cu bani „în mână”, nefiscalizaţi, ci va primi echivalentul lor în tichete de muncă. Cu aceste bonuri va merge la Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă (AJOFM) care va reţine şi va plăti, în numele lucrătorului, contribuţiile sociale (CAS şi CASS) şi impozitul pe venit aplicate la suma deţinută sub formă de tichete de muncă. Ulterior, AJOFM îi va oferi lucrătorului – în numerar sau pe card – suma de bani netă, rămasă după reţinerea dărilor la stat, se arată în PNRR, studiat de Economica.net.
Detalii, aici.
La aproape şase luni de la data la care executivul anunţa planul impozitării muncii prestate ocazional în gospodărie pentru alte persoane, Ministerul Muncii a elaborat şi proiectul de lege privind reglementarea activității prestatorului casnic.

Economica.net l-a studiat şi vă spune cum vrea guvernul să impoziteze munca prestată ocazional în gospodărie pentru alte persoane:

Întâi, definim termenii folosiţi în proiectul de lege:

Prestatorul casnic este definit prin acest proiect de act normativ ca persoană fizică care a împlinit cel puţin 16 ani şi care desfăşoară ocazional activităţi casnice în gospodăria unei/unor persoane străine (cu care nu e înrudită), în schimbul unei remuneraţii acordate doar sub formă unor bonuri numite tichete de activităţi casnice.

Cum va funcţiona sistemul de plată şi impozitare a muncii ocazionale în gospodărie în folosul altei persoane

După prestarea serviciilor stabilite de comun acord, lucrătorul casnic va fi plătit de către beneficiarul muncii nu în bani nefiscalizaţi, ci în tichete de muncă (denumite tichete de activităţi casnice).

Valoarea nominală a unui tichet de activități casnice va fi de 15 lei şi va putea fi actualizată prin HG, conform proiectului de act normativ studiat de Economica.net.
Spre exemplu, dacă până la intrarea în vigoare a proiectului de act normativ, lucrătorul casnic e remunerat cu suma de 150 de lei, bani nefiscalizaţi, pentru o zi de muncă în gospodăria unei persoane străine, de la intrarea în vigoare a acestei legi, lucrătorul casnic va fi plătit de beneficiarul muncii cu 10 tichete numite tichete de activităţi casnice.

Cum vor fi impozitate tichetele de muncă

Pentru tichetele de muncă se vor plăti impozit pe venit, CAS şi CASS. Aceste taxe vor fi calculate şi reţinute de AJOFM când lucrătorul va merge la Agenţie pentru a-i fi schimbate tichetele de muncă în bani. AJOFM îi va plăti lucrătorului casnic suma rămasă după ce i-a reţinut impozitul pe venit şi contribuţiile sociale aferente tichetelor de activităţi casnice, cu care a fost remunerat.

CAS, CASS şi impozitul pe venit se aplică la baza de calcul reprezentând jumătate din valoarea nominală a tichetelor de muncă obţinute într-o lună din munca în gospodărie.

Plata contribuției de asigurări sociale conferă lucrătorului casnic calitatea de asigurat în sistemul public de pensii, conform proiectului de lege consultat de Economica.net.
Plata contribuţiei de asigurări sociale de sănătate (CASS) nu conferă automat lucrătorului casnic calitatea de asigurat la sănătate. Concret, persoanele fizice care câştigă din munca în gospodărie într-o lună sub 750 de lei sub forma tichetelor de muncă nu vor fi asigurate la sistemului asigurărilor sociale de sănătate, dar li se va reţine CASS pentru banii câştigaţi din activităţile casnice pe care le-au prestat în acea perioadă. Proiectul de lege menţionează că oamenii vor putea primi înapoi banii aferenţi CASS plătite pentru perioadele în care nu au fost asiguraţi la sănătate (pentru că în lunile respective au câştigat sub 750 de lei – adică sub 50 de tichete de muncă), în baza unei proceduri care urmează să fie reglementată.

Important

Lucrătorul casnic obţine calitatea de asigurat la sistemul asigurărilor sociale de sănătate dacă schimbă în numerar la AJOFM cel puţin 50 de tichete de activități casnice într-o lună calendaristică (adică dacă obţine un venit lunar de cel puţin 750 de lei), începând cu luna următoare lunii în care a fost virată CASS, mai prevede proiectul de lege.
Sumele reţinute pentru plata contribuției de asigurări sociale de sănătate (CASS) în lunile în care lucrătorul casnic nu dobândește calitatea de asigurat în sistemul asigurărilor de sănătate vor putea fi rambursate o dată pe an, în intervalul 1 ianuarie – 31 ianuarie al anului următor anului în care a fost prestată activitatea casnică, la cererea lucrătorului casnic, reiese din articolul 10, alineatul (3) din proiectul de lege.
Sumele care nu au fost rambursate la solicitarea prestatorului casnic se fac venit la bugetul de stat.

Impozitul pe venit şi contribuţiile social se vor calcula şi declara prin Declaraţia 112 privind obligațiile de plată a contribuțiilor sociale, impozitului pe venit și evidența nominală a persoanelor asigurate, se vor reține din contravaloarea aferentă tichetelor de muncă preschimbate și se plătesc, în numele lucrătorilor casnici, de către Agențiile pentru Ocuparea Forței de Muncă, începând cu data de întâi până la data de 25 a lunii următoare lunii în care tichetele de muncă au fost preschimbate, conform articolului 9, alineatul (4) din proiectul de lege.

Ce trebuie să ştie beneficiarul muncii în gospodărie

Beneficiarului muncii în gospodărie îi va reveni obligaţia să cumpere tichetele cu care va plăti lucrătorul casnic.
Acesta va putea achiziţiona tichetele de activităţi casnice la Agenţiile pentru Ocuparea Forţei de Muncă.
Subliniem că beneficiarul va plăti doar valoarea nominală a tichetelor de activităţi casnice. Costul de tipărire şi de distribuţie pentru aceste tichete va fi suportat de Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă sau de agențiile pentru ocuparea forței de muncă din teritoriu, după cum Economica.net a arătat deja din 7 iunie.

Beneficiarul muncii casnice are obligația de a valorifica tichetul de activități casnice în cel mult 12 luni de la data achiziţionării acestuia, spune proiectul de lege consultat de Economica.net. Dacă în cele 12 luni de la achiziţie, beneficiarul casnic ori pierde, ori deteriorează tichetele cumpărate de la AJOFM, valoarea acestor tichete nu i se restituie, atrage atenţia guvernul în proiectul de act normativ.

Beneficiarul casnic va putea returna tichetele de activități casnice în format electronic, achiziţionate cu ce mult 12 luni în urmă, primind valoarea nominală a acestora.
Atenţie! Dacă beneficiarul muncii casnice a cumpărat de la AJOFM tichete de activităţi casnice în format fizic, pe suport de hârtie, şi vrea să le returneze în 12 luni de la achiziţie, atunci va primi înapoi valoarea nominală a acestora, din care se scade costul suportat de agențiile de ocupare cu tipărirea și distribuirea acestora, reiese din proiectul de lege.

Cu tichetele de muncă achiziţionate de la AJOFM, beneficiarul muncii va plăti persoana fizică care desfăşoară activitate casnică în gospodăria sa.

Beneficiarul are obligaţia să plătească ora de lucru prestată de lucrător în gospodărie cu cel puţin un tichet de muncă (15 lei), se arată în proiectul de lege consultat de Economica.net.
Persoana fizică (prestatorul casnic) va merge la AJOFM cu tichetele de muncă pe care le-a primit de la beneficiarul muncii sale. AJOFM îi va schimba tichetele de muncă primite în numerar.

Ce trebuie să ştie lucrătorul în gospodărie despre tichetele cu care va fi plătit

Acestea nu sunt transferabile și pot fi utilizate doar de către persoana care le-a primit. Tichetul de activități casnice poate fi schimbat în numerar în maximum 12 luni de la data primirii acestuia de către lucrătorul casnic.
Dacă acesta vrea să dobândească sau să îşi menţină calitatea de asigurat în sistemele asigurărilor sociale și asigurărilor sociale de sănătate, are obligaţia să schimbe în bani tichetele de muncă primite cel târziu până în a 15-a zi a lunii următoare celei în care prestat activitatea casnică, se arată la articolul 7, alineatul (5) din proiectul de lege consultat de Economica.net.

Vor putea fi lucrători casnici, în sensul proiectului de lege antemenţionat, şi:

• şomerii indemnizaţi, fără să le fie afectat dreptul stabilit la plata indemnizaţiei de şomaj.
• beneficiarii de venit minim garantat, fără să fie afectat dreptul stabilit la venitul minim garantat.

Sintetic, ce alte obligaţii va avea beneficiarul muncii în gospodărie după intrarea în vigoare a acestei legi:

• să cumpere tichete de activități casnice de la AJOFM;
• să folosească tichetele de activități casnice ca singura formă de retribuire pentru activitățile prestate de lucrătorul casnic;
• să completeze tichetele de activități casnice cu data acordării acestora, numele și prenumele lucrătorului casnic și codul numeric personal al acestuia;
• să asigure confidenţialitatea datelor cu caracter personal ale lucrătorului casnic;
• să asigure condiţii corespunzătoare de desfășurare a activității casnice;
• să-i spună lucrătorului casnic cum să manevreze corect ustensilele și/sau aparatele, în situația în care i le pune la dispoziție pentru realizarea activității casnice;
• să răspundă pentru toate actele și faptele imputabile lui, care aduc prejudicii lucrătorului casnic.

Ce alte drepturi va avea lucrătorul casnic după intrarea în vigoare a legii:

• dreptul la remunerație pentru activitatea prestată, acordată doar în tichete de activități casnice;
• dreptul să fie plătit cu cel puţin un tichet de muncă (15 lei) pentru o oră de lucru în gospodărie;
• dreptul la respectarea demnității în desfășurarea activităților casnice;
• dreptul la protecție împotriva oricărei forme de abuz, hărțuire sau violență;
• dreptul de a fi informat de către beneficiarul muncii casnice despre activitățile care trebuie realizate şi programul de lucru;

Pentru remuneraţia plătită prestatorului casnic sub formă de tichete de activități casnice, beneficiarul nu datorează contribuţia asiguratorie pentru muncă, se mai arată în proiectul de lege consultat de Economica.net.

De când se aplică legea

Prevederile cuprinse în proiectul de lege care reglementează plata presatorului casnic prin intermediul tichetelor de activităţi casnice se aplică începând cu 1 ianuarie 2024.
În termen de 60 de zile de la data publicării prezentei legi în Monitorul Oficial al României, partea I, Ministerul Muncii și Protecției Sociale împreună cu Ministerul Finanțelor elaborează normele metodologice de aplicare a acesteia, care se aprobă prin hotărâre a Guvernului.