Muncitor necalificat, în top 10 meserii pe care le au cei mai mulţi români
:format(jpg):quality(80)/https://www.economica.net/wp-content/uploads/2017/01/somer_somaj_96323900.jpg)
În clasamentul ocupaţiilor pe care le-au avut anul trecut cei mai mulţi salariaţi români avem patru din zona muncii necalificate.
Concret, în anul 2017 am avut:
- peste 96.300 de muncitori necalificaţi la asamblarea, montarea pieselor (locul cinci în topul ocupaţiilor pe care le au salariaţii români);
- peste 94.500 de muncitori necalificaţi în industria confecţiilor (poziţia a şaptea în top);
- peste 85.400 de oameni care au lucrat ca manipulant mărfuri (locul nouă în clasament);
- aproape 82.000 de muncitori necalificaţi la demolarea clădirilor (poziţia a zecea în top), se arată în studiul PIAROM.
Cu excepţia muncitorilor necalificaţi în confecţii, toate celelalte ocupaţii necalificate au avut anul trecut creşteri ale numărului de salariaţi, se mai arată în studiul citat. Detalii, în tabelul de mai jos.
Sursă date: PIAROM.
În construcţii lucrau în anul 2017 aproape 137.000 de muncitori necalificaţi.
Numărul muncitorilor necalificaţi din construcţii a crescut cu 11,67% în anul 2017 faţă de nivelul din anul 2016, iar ritmul de creştere a acestora a fost dublu faţă de ritmul de creştere a numărului total de contracte de muncă din construcţii, explică PIAROM.
În anul 2017 am avut peste 366.500 de contracte individuale de muncă în construcţii, în creştere cu 5,21% faţă de nivelul anului 2016. Cea mai notabilă dinamică a înregistrat-o sectorul construcţiilor de clădiri (creştere cu 8,62% a numărului de CIM în perioada anilor 2016 – 2017), ceea ce corespunde unui ritm de creştere a numărului de contracte de muncă de opt ori mai rapid decât în perioada anilor 2015 – 2016, spun experţii PIAROM. Un efect secundar al creşterii industriei de construcţii este creşterea mult mai rapidă a muncii necalificate, al cărei ritm de creştere s-a dublat faţă de ritmul industriei (respectiv a crescut cu 11,67% în anul 2017 faţă de nivelul din 2016) şi a ajuns la 136.839 contracte de muncă în anul 2017. Astfel, ponderea muncii necalificate în totalul forţei de muncă din sectorul construcţiilor a crescut cu peste două puncte procentuale, de la 35,17% în anul 2016, la 37,33% în anul 2017, se arată în studiul citat.
15,20% dintre angajaţii din ţara noastră sunt lucrători necalificaţi. Ponderea acestora în numărul total de angajaţi – în continuă creştere.
România se caracterizează, în continuare, printr-o pondere relativ ridicată a lucrătorilor necalificaţi în numărul total de angajaţi (15,20% în anul 2017), urmare a faptului că industria prelucrătoare se concentrează, cu precădere, în domenii industriale cu productivitate scăzută şi cu cerinţe reduse de calificare a forţei de muncă. Dintre acestea, menţionăm: fabricarea articolelor de îmbrăcăminte – cu 136.770 contracte de muncă, fabricarea produselor din cauciuc şi mase plastice – cu 66.460 contracte de muncă, fabricarea de mobilă – cu 63.585 contracte de muncă, tăbăcirea şi finisarea pieilor, fabricarea articolelor de voiaj şi marochinărie – cu 54.749 contracte de muncă. Industria prelucrătoare este cel mai mare sector angajator din România, cu peste 1,23 milioane de contracte de muncă în anul 2017, în creştere cu 1,63% faţă de nivelul anului 2016, arată PIAROM.
Ponderea domeniilor industriale care generează valoare adăugată foarte scăzută în totalul industriei prelucrătoare din România este de 34,57%, ceea ce reprezintă un nivel foarte ridicat în comparaţie cu economiile celor mai multe state membre ale Uniunii Europene, unde ponderea acestor industrii se situează, de regulă, sub 20%. Datele statistice reflectă însă o îmbunătăţire a acestui indicator la nivelul României, în sensul că dinamica acestor industrii generatoare de valoare adăugată mică se caracterizează printr-o tendinţă susţinută de scădere: sectorul fabricării articolelor de îmbrăcăminte a avut cea mai pronunţată scădere a numărului contractelor de muncă, urmat de sectorul tăbăcirii şi finisării pieilor, fabricării articolelor de voiaj şi marochinărie, concomitent cu creşterea continuă a numărului de locuri de muncă pentru personal calificat în industria auto. În condiţiile în care dinamica generală a industriei prelucrătoare a fost pozitivă, apreciem că tendinţele menţionate mai sus sunt un semnal pozitiv privind orientarea spre domenii industriale care generează un nivel mai ridicat de valoare adăugată şi solicită forţă de muncă mai calificată, spun experţii PIAROM.
Cu toate că avem o pondere încă mare a lucrătorilor necalificaţi în numărul total de angajaţi, perioada anilor 2016 – 2017 a adus o încetinire a ritmului de creştere a ponderii muncitorilor necalificaţi în numărul total de angajaţi din România (de la 15,10% în anul 2016, la 15,20% în anul 2017), faţă de perioada anilor 2015 – 2016, când creşterea a fost mai accentuată (de la 14,12% în anul 2015, la 15,10% în anul 2016). Această dinamică este o consecinţă a creşterii costurilor cu forţa de muncă, pe fondul majorărilor repetate ale salariului minim pe economie, care a generat reduceri ale numărului de muncitorilor necalificaţi, în principal în industria textilă şi în industria de pielărie, adaugă experţii PIAROM.
Fără a lua în calcul apartenenţa la industria prelucrătoare, avem câteva judeţe în care majoritatea angajaţilor sunt muncitori necalificaţi: Bistriţa-Năsăud (28,30% dintre angajaţii din acest judeţ lucrează ca muncitori necalificaţi), Bihor (cu o pondere de 24,14%) şi Maramureş (24,06% dintre salariaţii din judeţ sunt încadraţi ca lucrători necalificaţi), se mai arată în studiul citat. Ponderea este cu atât mai mare cu cât o parte semnificativă din populație în aceste judeţe practică munca cu ziua, sau diverse forme de muncă nesalarizată.
România profundă: judeţele în care majoritatea salariaţilor câştigă salariul minim pe economie
Majoritatea muncitorilor necalificaţi sunt plătiţi cu salariul minim pe economie, se arată în studiul citat.
Studiul privind dinamica pieţei muncii la nivelul principalelor industrii angajatoare din România în perioada 2016 – 2017 este una dintre cele mai riguroase şi aprofundate analize ale pieţei muncii din ţara noastră. Studiul este realizat de experţii PIAROM cu datele Inspecţiei Muncii, Institutului Naţional de Statistică şi Eurostat.