Muncitorii români – motiv de ceartă în Parlamentul European

În deschiderea dezbaterii, Dimitrios Kourkoulas, din partea Consiliului, a declarat că libera circulaţie este un drept fundamental în UE, „însoţit însă de obligaţii şi datorii”. El a respins plângerile unor state membre privind „abuzurile” la sistemele sociale, amintind că, potrivit studiilor, „cetăţenii europeni se duc în alte ţări UE pentru a munci, şi nu pentru a primi beneficii sociale”.

El a precizat că „abuzurile” reprezintă excepţii, iar legislaţia europeană în vigoare permite ţărilor să împiedice accesul nemeritat la ajutoarele sociale.

La rândul său, comisarul pentru Justiţie, Viviane Reding, a evidenţiat faptul că muncitorii aduc „beneficii şi economiilor ţărilor din care au plecat, dar şi economiilor din ţările gazdă”.

Pe de alt parte, Reding a spus că „trebuie luate în serios abuzurile”, pentru că acestea „pot distruge libera circulaţie”.

Şi comisarul pentru Muncă, Laszlo Andor, a explicat că „niciun stat membru nu a oferit date concludente despre abuzuri sistematice” la sistemele sociale.

În opinia europarlamentarului PDL Marian-Jean Marinescu, consideră că discuţiile privind libera circulaţie au legătură cu deficienţele administraţiilor naţionale sau rezultatele economice nefavorabile. „Această dezbatere este susţinută de politicieni populişti şi de alţii care cred că vor câştiga mai multe voturi dacă devin populişti (…) Nu ceri să se limiteze un drept fundamental şi nu blamezi popoare pentru că un număr foarte mic de beneficiari încalcă legea. Cine greşeşte, plăşteşte”, a declarat Marinescu.

„Cred că este timpul ca dezbaterea ridicolă din Marea Britanie să înceteze (…) Guvernele ar trebui să se preocupe mai mult de crearea de locuri de muncă pentru proprii cetăţeni”, a mai spus europarlamentarul PDL.

Şi liderul Grupului S&D din PE, Hannes Swoboda, a susţiinut că libera circulaţie a muncitorilor nu reprezintă o problema în Europa şi a dat vina pe guvernele naţionale pentru actuala dezbatere.

„Înţeleg că în actuala criză economică milioane de persoane şi-au pierdut locurile de muncă, locuinţele, speranţele pentru un viitor mai bun, pentru ei şi pentru copiii lor. Ei caută răspunsuri, caută ajutor. Guvernele naţionale care permit exploatarea oamenuilor, plătirea lor cu un venit sub limita decenţei, ele sunt problema şi ele ar trebui să dea răspunsuri oamenilor, ele ar trebui să lupte împotriva dumpingului social. E uşor să arăţi cu degetul spre Bruxelles (…) Da, migraţia sărăciei e o problemă, dar asta pentru că sărăcia e o problemă, nu migraţia”, a spus Swoboda.

Liderul socialist l-a atacat dur pe premierul britanic David Cameron, acuzându-l că, după ce a făcut „zarvă mare” privind datele referitoare la români şi bulgari, a amânat prezentarea acestora după alegerile europene.

„Dezbaterea la care asistăm este dureroasă pentru că este o reminiscenţă a timpurilor dinainte de UE, când naţiuni şi minorităţi erau atacate”, a precizat Hannes Swoboda.

Europarlamentarul PNL Renate Weber şi-a exprimat speranţa că aceasta va fi ultima discuţie în Parlamentul European despre libertatea de mişcare. „Nu pentru că nu ar fi un subiect foarte important, ci pentru că este inadmisibil ca acest drept fundamental să fie contestat (…) Mi-aş dori ca politicienii europeni, de la premierul David Cameron la ministrul de Interne (francez) Manuel Wals şi până la eurodeputatul Elmar Brok, să se comporte responsabil şi să nu mai alimenteze prin discursurile lor intoleranţa şi xenofobia”, a spus Weber.

„Dar cum vor exista tot timpul şi politicieni extremişti, sau doar populişti şi oportunişti, care vor dori să limiteze libertăţile şi drepturile fundamentale, va trebui să continuăm lupta noastră comună împotriva oricărei restricţii privind libera circulaţie”, a punctat ea.

Rebecca Harms, de la Grupul Verzilor/Alianţa Liberă Europeană, a evidenţia faptul că în ţara sa, Germania, „statisticile din ultimii ani au arătat că muncitorii est-europeni muncesc în condiţii foarte dificile, ilegal, în special în construcţii, dar asta nu a deranjat deloc sistemul social german”, discuţiile apărând în cazul românilor şi bulgarilor care muncesc în condiţii legale.

La rândul său, Cornelia Ernst, Grupul Confederal al Stângii Unite Europene/Stânga Verde Nordică, a respins discursul „naţionalist” al premierului britanic David Cameron şi al premierului bavarez Horst Seehofer, apreciind că românii şi bulgarii au dreptul la beneficii sociale în Germania.

Timothy Kirkhope, de la Grupul Conservatorilor şi Reformiştilor Europeni, a recunoscut faptul că libera circulaţie a adus „creştere economică şi diversitate culturală şi a ajutat Europa să facă faţă provocărilor moderne privind modificarea cerinţelor pe piaţa muncii”, iar Marea Britanie a beneficiat, în mod special, „în epoca modernă de această formă de migraţie”.

În schimb, Francesco Speroni, Grupul Europa Libertăţii şi Democraţiei, a acuzat faptul că în Italia există europeni, în special români, „care nu îşi caută un loc de muncă, ci încearcă să obţină beneficii sociale”. „Vrem să punem capăt acestor abuzuri”, a punctat eurodeputatul italian.

Şi Mara Bizzotto, Grupul Europa Libertăţii şi Democraţiei, a susţinut că ar trebui impuse cote pentru români şi bulgari, iar pentru cei din afara UE să fie impuse restricţii,”pentru că nu există locuri de muncă pentru italieni”. „Italienii caută locuri de muncă pe care nu le găsesc, dar văd persoane care vin şi găsesc locuri de muncă. Ei nu pot înţelege asta. Sunt prea mulţi şomeri, unii nu-şi pot cumpăra medicamente”, a spus Bizzoto.

Europarlamentarul neafiliat Auke Zijlstra (Olanda) a avut un punct de vedere radical, susţinând că ar fi timpul să fie suspendată libertatea de circulaţie, atunci când oamenii se mută pentru beneficii.

Monika Panayotova, de la PPE, a atras atenţia că politicienii nu trebuie să permită ca această campanie negativă împotriva liberei circulaţii „să domine debaterile europene”. „Guvernele naţionale, structurile europene nu trebuie să cadă în capcana partidelor pronaţionalişte şi antieuropene şi retoriciii lor în încercarea de a avea câştiguri imediate”, a spus Panayotova.

Ryszard Antoni Legutko, Grupul Conservatorilor şi Reformiştilor Europeni, a susţinut că imigranţii sunt „victime ale propriilor guverne care nu le asigura condiţii, în timp ce în ţările gazde sunt exploataţi”.

Gerard Batten, Grupul Europa Libertăţii şi Democraţiei, a criticat legislaţia UE, din cauza căreia în Marea Britanie ajung „criminali, dependenţi de droguri, alcoolici, cerşetori şi persoane care caută beneficii”. „Britanicii decenţi văd cum le scade standarul de viaţă, în timp ce beneficiile şi locuineţele sociale sunt date la persoane care nu au plătit un penny în Marea Britanie”, a punctat Batten.

În nota obişnuită, Marine Le Pen a susţinut că imigranţii din interiorul şi din afara UE şi romi „au reaprins în mod legitim nemulţumirile şi euroscepticismul” în Franţa.

Marek Henryk Migalski, Grupul Conservatorilor şi Reformiştilor Europeni, a avertizat că „Zidul Berlinului este încă în picioare în minţile unora (…) Sunt oameni din acest Parlament care au încă acest zid în minţile lor”.

Europarlamentarul socialist Cătălin Ivan a profitat de această discuţie pentru a lansa un nou atac la adresa europarlamentarului german Elmar Brok. „Am înţeles de la domnul Brok că s-ar putea să nu mai fie nevoie să ne ampretăm. Noi, colegii social-democraţi din PE eram pregătiţi să trecem pe la biroul domniei sale să ne lăsăm amprentele. Dar, dacă e nevoie, ştie unde să ne găsească”, a spus Ivan.

Totodată, europarlamentarul S&D a notat că în spatele „delirului antieuropean al celor de la UKIP” se află „incompetenţa şi lipsa de responsabilitate a politicienilor din Marea Britanie care nu reuşsesc să aducă soluţii pentru concetăţenii lor”.

Polonezul Wojciech Michał Olejniczak (S&D) a dat vina pe standardele economice diferite din UE şi a cerut „condiţii demne de muncă pentru cetăţenii din toate statele”.

Finalul dezbaterii a fost şi mai încins, europarlamentarul bulgar Dimitar Stoyanov acuzând faptul că firmele străine au făcut legea în economiile fragile postcomuniste, acesta fiind motivul pentru care românii şi bulgarii pleacă în alte ţări pentru a munci. „Să puneţi capăt furturilor din ţările noastre şi atunci românii şi bulgarii nu se vor mai duce” la muncă în UE, a spus Stoyanov.

Europarlamentarul bulgar a susţinut că „singurul drept” al bulgarilor este să muncească în afară, deoarece „în propria ţară au devenit cetăţeni de mâna a doua” întrucât companiile străine îi plătesc prost şi îi tratează ca pe sclavi.

Întrebat de o eurodeputată bulgară dacă ar fi de acord, în aceste condiţii, şi cu limitarea libertăţii de circulaţie a capitalurilor, Stoyanov a replicat această libertate este bună pentru vestici care „folosesc pieţele noastre, iar nouă (muncitorilor est-europeni) ne rămâne doar dreptul de a ne duce să muncim în afară”.

Parlamentul European va adopta, joi, o rezoluţie pe această temă.