Muntenegru aderă la NATO. O pierdere pentru Rusia – comentariu AFP

Şeful guvernului de la Podgorica se va afla vineri la aceeaşi masă cu liderii ţărilor NATO la summitul Alianţei. Câteva zile mai târziu, Muntenegru urmează să devină oficial al 29-lea stat membru al Organizaţiei.

În 2015, anunţarea aderării acestei ţări cu 600.000 de locuitori, în majoritate slavi şi ortodocşi, antrenase manifestaţii care au degenerat în violenţe, organizate de opoziţia prorusă.

Ca şi negocierile cu Uniunea Europeană, această alăturare la Occident a fost impusă de fostul premier Milo Djukanovic, liderul Muntenegrului din 1991 până la sfârşitul anului 2016, când a predat frâiele puterii lui Dusko Markovic.

‘Valoarea militară a Muntenegrului: zero’, a comentat pe Twitter senatorul rus Aleksei Puşkov. Dar potrivit lui Srdjan Vucetic, de la Centre for International Policy Studies, acest eveniment are o ‘importanţă politică şi strategică considerabilă’. ‘Din punctul de vedere al Kremlinului, fiecare câştig al NATO este o pierdere pentru Rusia’, continuă expertul.

Cu Muntenegru, Alianţa controlează totalitatea coastelor adriatice. Prezenţa trupelor sale în Kosovo şi în Bosnia-Herţegovina aminteşte că ea ‘rămâne pregătită să intervină în cazul unei reizbucniri a unor conflicte armate’ în Balcani, potrivit lui Janusz Bugajski, de la Center for European Policy Analysis (CEPA), un think tank american.

NATO domină regiunea. Doar Macedonia şi Serbia îşi păstrează rezerva, chiar dacă prima este candidată oficial, proces blocat din 2008.

La sfârşitul lunii aprilie, când a devenit clar că alegerea lui Donald Trump nu va schimba cu nimic iminenta aderare a Muntenegrului, diplomaţia rusă şi-a anunţat voinţa de a-şi ‘apăra interesele’.

Dar partidul prorus Frontul Democratic (FD), principala forţă de opoziţie, a avut de suferit prin inculparea liderilor săi, Andrija Mandic şi Milan Knezevic, într-o anchetă asupra unei lovituri de stat care ar fi fost dejucată în octombrie.

Potrivit versiunii oficiale, cu ajutorul ‘organelor de stat ruse’, complotiştii ar fi vrut să împiedice integrarea în NATO, înlăturându-l de la putere pe Milo Djukanovic, sau chiar asasinându-l. ‘Montaj’, ‘proces politic’ au ripostat cei interesaţi care relevă că misterele persistă în ceea ce priveşte acest presupus puci.

Justiţia nu a explicat niciodată cum a aflat de acest plan, dejucat chiar înainte de alegerile legislative, câştigate la limită de putere. Avocaţii unora dintre cei 23 de inculpaţi, dintre care majoritatea erau sârbi rusofili, au subliniat faptul că poliţia nu a descoperit suficiente dovezi în acest caz.

Totuşi, numeroase detalii au fost difuzate presei occidentale ‘înclinată să creadă fără să cerceteze versiunea Podgorica asupra evenimentelor’, susţine redactorul şef al Balkan Investigative Reporting Network (BIRN), Marcus Tanner.

Moscova a blocat în aprilie importul de vinuri muntenegrene, ceea ce înseamnă un minus de 1,7 milioane de euro din cei 2,5 milioane cât valorau exporturile sale spre Rusia.

Sumele sunt derizorii faţă de cei circa 450 de milioane de euro la cât se ridică comerţul exterior, din care majoritatea revine UE. Muntenegru s-a alăturat în 2015 sancţiunilor economice împotriva Rusiei.

‘Noi nu depindem de Rusia sau de Serbia. Noi ne urmăm propriul drum spre UE şi NATO, fie că aceasta le place sau nu’, afirmă Dragan Petrovic, un economist muntenegrean de 45 de ani.

Turismul, sector crucial, pare mai expus: un vizitator din trei este rus, potrivit Oficiului muntenegrean pentru statistică. În aprilie, Moscova a denunţat o ‘creştere a isteriei antiruseşti’ în Muntenegru.

Dar în 2016, în timp ce criza era în faza acută, 317.000 de ruşi au vizitat Muntenegru, adică o creştere de 4% în raport cu 2015, potrivit Organizaţiei muntenegrene pentru turism. Şi rezervările ruse pentru vară au crescut de la 2% la 3%.

‘Nu a existat şi nu există rusofobie’, insistă Oleg Tretiakov, un avocat rus de 45 de ani, stabilit în Muntenegru, la fel ca alţi 12.000 de compatrioţi. Ruşii deţin aici circa 70.000 de bunuri imobiliare şi au investit 52 de milioane de euro în 2016.

Potrivit lui Marat Ghelman, deţinător al unei cunoscute galerii de artă din Moscova şi ostil politicii lui Vladimir Putin, care s-a instalat recent în Muntenegru, aceşti ruşi ‘vor stabilitate’ pentru afacerile lor. Dacă aceasta are culoarea NATO, puţin le pasă, asigură el.