Situate într-un imobil burghez din 1891 din centrul oraşului, apartamentele aflate la primul etaj se alătură cabinetului medical unde pacienţii veneau să se întindă pe o canapea pentru a-şi lăsa inconştientul să vorbească.
În 1971, acest cabinet a devenit muzeu cu acordul Annei, una din fiicele lui Sigmund Freud, dar nu şi apartamentele.
De atunci, medicul, cu barba tunsă şi ochelari rotunzi, născut în 1856 în Imperiul Austriac, a devenit unul dintre cele mai faimoase chipuri din Viena.
Devenit prea mic pentru a face faţă unei prezenţe din ce în ce mai numeroase, muzeul a început lucrări de renovare şi a profitat de ocazie pentru a dezvălui camerele în care locuia familia.
Noua expoziţie permanentă dezvăluie, în special cu ajutorul filmelor şi a fotografiilor, parcursul bogat al lui Sigmund Freud – medic, teoretician, colecţionar, editor şi scriitor. Potrivit directoarei muzeului, Monika Pessler, ea trebuie să aducă la viaţă „învăţătura lui Freud pentru o societate deschisă”.
Suprafaţa muzeului a fost extinsă de la 280 la 550 metri pătraţi. A fost deschisă o bibliotecă, însă interioarele nu au fost reconstituite.
Fugind de nazism pentru a-şi găsi refugiu în Marea Britanie cu un an înainte de moartea sa, teoreticianul evreu şi-a luat aproape toată mobila cu el. Ea se găseşte încă în ultima sa locuinţă britanică, deschisă şi ea publicului.
Muzeul onorează de asemenea memoria câtorva zeci de locuitori ai clădirii, vecini ai lui Freud, deportaţi într-un lagăr de exterminare nazist.