Nagorno-Karabah: Armenia şi Azerbaidjan în faţa celei mai înalte jurisdicţii a ONU

13 10. 2023
STEPANAKERT, nagorno karabah

Cele două ţări s-au aflat faţă în faţă la Curtea Internaţională de Justiţie (CIJ) la doar câteva săptămâni după ofensiva fulger a forţelor azere în septembrie 2023.

Ca urmare a ofensivei, aproape întreaga populaţie armeană a fugit din autoproclamata republică Nagorno-Karabah, care şi-a anunţat dizolvarea la 1 ianuarie 2024.

„Deşi au alcătuit marea majoritate a populaţiei din Nagorno-Karabah timp de milenii, astăzi aproape că nu au mai rămas armeni etnici în această regiune”, a declarat Eghişe Kirakosian, reprezentantul Armeniei pe lângă CIJ.

„Dacă aceasta nu este epurare etnică, atunci nu ştiu ce este”, a argumentat el.

Răspunzând în numele Azerbaidjanului, reprezentantul Elnur Mammadov a respins acuzaţiile ca „nefondate”. Ele „nu reflectă realitatea a ceea ce sa întâmplat cu adevărat în Karabah”, a adăugat el.

„Azerbaidjanul nu s-a angajat şi nu se va angaja în epurare etnică sau în orice formă de atac împotriva populaţiei civile din Karabah”, a asigurat el.

Erevanul a cerut instanţei să ordone Azerbaidjanului „să retragă tot personalul militar şi poliţiştii din toate unităţile civile din Nagorno-Karabah ocupate de la atacul său armat din 19 septembrie 2023”, potrivit CIJ.

Erevanul a cerut de asemenea jurisdicţiei să solicite Baku „să se abţină (…) de la împiedicarea întoarcerii în siguranţă şi rapide la casele lor a persoanelor strămutate în timpul recentului atac militar (…), permiţând în acelaşi timp celor care doresc să părăsească Nagorno-Karabah”.

După sfârşitul Imperiului Rus, această regiune muntoasă populată în principal de armeni, care o consideră ancestrală, s-a aflat în graniţele Azerbaidjanului. Ea şi-a proclamat unilateral independenţa în 1991 după căderea Uniunii Sovietice, cu sprijinul Armeniei, aminteşte AFP.

Separatiştii din Nagorno-Karabah s-au opus Baku mai bine de trei decenii, în special în timpul a două războaie între 1988 şi 1994 şi în toamna lui 2020. Comunitatea internaţională nu a recunoscut niciodată republica autoproclamată.

Audierile de joi de la Palatul Păcii din Haga sunt cele mai recente dintr-o lungă bătălie juridică între cei doi rivali.

În ianuarie, Erevanul a acuzat Azerbaidjanul în faţa CIJ că desfăşura o campanie de „purificare etnică” pentru a elimina din Nagorno-Karabah populaţia armeană.

Acuzaţii respinse de Baku, care a cerut locuitorilor armeni ai teritoriului să rămână şi „să se reintegreze” în Azerbaidjan.

Parlamentarii armeni au aprobat luna aceasta o etapă cheie către aderarea la un alt tribunal internaţional cu sediul la Haga: Curtea Penală Internaţională (CPI).

Acest lucru a înfuriat Rusia, un aliat tradiţional dar pe care Armenia a acuzat-o că nu îşi îndeplineşte obligaţiile, în timp ce CPI a emis anul acesta un mandat de arestare contra preşedintelui rus Vladimir Putin pentru presupuse răpiri de copii în cadrul invaziei Ucrainei.

În februarie 2023, instanţa a ordonat Azerbaidjanului să asigure libera circulaţie în coridorul Lacin, o axă rutieră vitală pentru aprovizionarea din Armenia a populaţiei din Nagorno-Karabah.

CIJ judecă diferendele dintre state. Deciziile sale sunt definitive, dar nu are mijloace de a le pune în aplicare.