„Vedem că există un interes sporit pentru proiecte hibrid, cele care combină tehnologia eoliană, fotovoltaică şi chiar şi stocarea şi încercăm să identificăm dacă e nevoie, şi probabil că va fi nevoie, de o ajustare a legislaţiei secundare, mai ales în privinţa racordării, ca să încurajăm asemenea proiecte hibrid. Erau discuţii şi chiar săptămâna acesta am fost la Parlament, pentru un proiect de lege prin care erau obligaţi viitori investitori în regenerabile să aibă şi o anumită capacitate de stocare. Din discuţiile cu diverşi potenţiali investitori, eu, personal, am ajuns la concluzia că nu e nevoie neapărat de obligativitate în acest sens, dacă avem o legislaţie care încurajează sau simplifică stocarea de exemplu, sau proiectele hibrid. Interes există şi investitorii solicită mai mult o legislaţie prietenoasă pentru asemenea proiecte. Sunt dispuşi, fără să aibă nicio obligaţie, să investească în asemenea proiecte de stocare sau proiecte hibrid, fotovoltaic şi eolian, care se completează foarte, foarte bine şi sunt deja anumite exemple din alte ţări şi care arată că, într-adevăr, funcţionează foarte bine. România se pretează şi mai mult la asemenea proiecte, pentru că, din păcate, costurile cu echilibrarea din România sunt peste nivelul mediu din alte ţări europene”, a explicat Nagy-Bege, conform Agerpres.
Acesta a salutat iniţiativa Ministerului Energiei privind utilizarea banilor din Fondul de modernizare pentru finanţarea de noi capacităţi de producţie, dar mai ales faptul că s-a luat decizia de a se finanţa dezvoltarea reţelelor de transport şi distribuţie a energiei.
„Din discuţiile pe care le-am avut cu diverşi investitori în domeniu, mai ales mari investitori în domeniul regenerabilelor, reiese faptul că e un ajutor mult mai consistent pentru viitori potenţiali investitori în regenerabile să investeşti în reţele, să se facă nişte întăriri şi nişte dezvoltări de reţele şi acestea să fie pregătite pentru a racorda aceste noi capacităţi, decât un grant acordat direct unui investitor”, a mai spus vicepreşedintele ANRE.
Dar, a adăugat el, asta nu e suficient din punct de vedere al integrării de noi capacităţi de regenerabile şi, aşa cum prin Ordonanţa 143 aprobată la finele anului trecut, prin care s-a transpus Directiva 944 şi anumite noţiuni au fost introduse în legislaţia naţională primară, în acest moment se lucrează la anumite proiecte de legislaţie secundară.
„Avem şi o consultanţă cu Banca Mondială, care ne ajută pe aceste subiecte. Sunt noţiuni noi pentru piaţa românească, dar necesare şi deja utilizate în alte ţări pentru a flexibiliza reţelele şi a integra cât mai multe capacităţi noi de regenerabile. Şi vorbim aici de răspunsul la cerere, vorbim de consumator activ, de participarea consumatorului la piaţa de energie, inclusiv la piaţa de echilibrare, vorbim de comunităţile energetice, bineînţeles de prosumatori, şi în privinţa prosumatorilor încă din martie am aprobat regulamentul pentru compensarea cantitativă, am aprobat simplificarea regulamentului de racordare pentru prosumatori, dar acum noi ne concentrăm pe aceste reglementări care ţintesc flexibilizarea reţelei”, a precizat Nagy-Bege la evenimentul News.ro „Energy road-Energie la tine acasă”.