„România are nevoie de capacităţi de producţie din surse curate, în primul rând nepoluante care să înlocuiască mai ales centralele pe cărbuni într-un orizont de timp cât mai scurt. Este singura modalitate prin care deficitul de energie poate să fie acoperit şi preţurile ar putea să scadă. Din punct de vedere al investiţiilor, atât producţia de energie electrică, dar şi extracţia de gaze naturale este într-un moment favorabil, datorită evoluţiei preţurilor. Pe pieţele angro sunt preţuri foarte, foarte mari, nemaivăzute de ceva timp, acesta putând fi un stimul în plus pentru cei care vor să investească în acest domeniu. Pe partea de gaze naturale, nu putem să trecem cu vederea noile investiţii propuse atât la nivel guvernamental, cât şi la nivelul distribuitorilor de gaze naturale sau al transportatorilor pentru a extinde reţelele de gaze naturale, pentru a creşte gradul de acces la infrastructura de gaze pentru consumatorii casnici şi cei industriali. Avem nevoie de gaze naturale, indiferent dacă decizia finală de investiţie în extracţia de mare adâncime în Marea Neagră se va lua sau nu. În România, consumul de gaze naturale, atât la nivel casnic, cât şi industrial, precum şi şi domeniul producerii de energie electrică, va fi unul semnificativ în următorii ce puţin zece ani”, a spus Nagy-Bege.
Acesta a punctat faptul că lipsa de capacitate de producţie de energie electrică se simte în România „de doi-trei ani”, iar mare parte dintre capacităţile existente sunt „din ce în ce mai puţin rentabile”.
„Sigur, mai sunt deficienţe şi ştim care sunt acestea, mai ales dacă vorbim de energia electrică, unde, de doi-trei ani, se simte din ce în ce mai acut lipsa de capacitate de producţie. De fapt, noi avem capacităţi de producţie, dar mare parte dintre acestea, şi mă refer în primul rând la cele care produc din surse fosile, poluante, sunt din ce în ce mai puţin rentabile, în condiţiile în care politicile europene şi globale în privinţa emisiilor de carbon duc din păcate în direcţia creşterii cotaţiilor emisiilor de carbon care se reflectă şi în preţul energiei, nu numai în România, ci peste tot în Europa”, a afirmat vicepreşedintele ANRE.
Reprezentantul autorităţii de reglementare a energiei electrice a precizat că reglementările emise, pe plan naţional, în ultimii doi ani, au ţinut cont de Regulamentul 943 din 2019 privind piaţa internă de energie electrică, atât pe piaţa de echilibrare, cât şi în privinţa regulilor de tranzacţionare angro.
„Am reuşit să facem paşi importanţi pentru a ne conforma cu politica energetică a Uniunii Europene. Am transpus directive, am aplicat regulamente şi vă dau un singur exemplu – Regulamentul 943 din 2019 privind piaţa internă de energie electrică, şi care se aplică în mare parte în România începând cu 1 ianuarie 2020. Pot să spun că reglementările emise de ANRE în ultimii doi ani au ţinut, în mare parte, cont de acest regulament, indiferent dacă ne referim la modificările făcute în piaţa de echilibrare sau reguli de tranzacţionare angro de energie electrică. În domeniul gazelor naturale, mulţumită în mare parte şi eforturilor depuse de Transgaz, în ultima perioadă capacitatea de interconectare a României s-a îmbunătăţit semnificativ atât în sud, cu vecinii noştri bulgari, cât şi spre vest cu Ungaria. În continuare se depun eforturi pentru a rezolva problema interconectării cu Ucraina”, a subliniat Zoltan Nagy-Bege.
Decidenţi din industria energetică românească analizează, joi, strategiile naţionale, europene şi corporative în domeniu în cadrul ediţiei a VII-a a evenimentului Energy Strategy Summit 2021.