Nanu, MF: „Cele mai mari vârfuri de plată, inclusiv cel de 1,2 miliarde de dolari, sunt în octombrie-noiembrie 2023. Estimăm că vom avea dobânzi mai mici”. Dobânda la titlurile de stat a scăzut deja sub 8% – EXCLUSIV

„Vârfurile de plată la datoria publică în 2023 sunt în aprilie, iunie şi în perioada octombrie – noiembrie. Cel mai mare este de 1,2 miliarde de dolari, emisiune internaţională. Faptul că sunt în a doua parte a anului s-ar putea să ajute pentru că, din calculele interne ale Ministerului Finanțelor, dobânzile îşi vor încetini ritmul de creştere atunci. Oricum, statul se împrumută acum la dobânzi sub 8% pentru toate maturităţile, chiar dacă acum o lună luam bani cu 9,50%”, a declarat Ştefan Nanu, şeful Direcţiei Generale de Trezorerie şi Datorie Publică din Finanţe pentru Economica.net.
Gabriela Ţinteanu - mie, 07 dec. 2022, 22:02
Nanu, MF:

Aşa cum ne-a declarat Ştefan Nanu, director general Direcţia Generală de Trezorerie şi Datorie Publică din Ministerul Finanţelor (MF), anul viitor nu ar trebui să existe probleme în rambursarea datoriei publice a statului, stabilită prin proiectul legii bugetului de stat să nu depăşească 49,8% din PIB.

Potrivit acestuia, vârfurile de plată la datoria publică de anul viitor sunt: „unul în aprilie, unul în iunie şi vreo trei în octombrie şi noiembrie. Cel mai mare este de 1,2 miliarde de dolari la una din emisiunile externe de bonduri ale României”. Ştefan Nanu subliniază că, dacă politica BNR pentru stoparea inflaţiei va da roade, curba randamentelor la titlurile de stat va scădea şi ea.

Într-adevăr, proiecţia de inflaţie anunţată de BNR merge de la 15% la finalul primului trimestru din anul viitor la 11,2 la sfârşitul anului 2023. În acest context, este clar că ritmul de majorare al dobânzilor bancare, dar mai ales al celor de referinţă, va scădea.

Ştefan Nanu arată că oricum, România se împrumută acum la dobânzi de 5%, 7% sau undeva sub 8%, în funcţie de maturitatea bondurilor, în condiţiile în care acum nici o lună randamentele la titlurile de stat emise de Ministerul Finanţelor pe 10 ani erau de 9,50% sau chiar uşor peste.

Cum şi de ce au scăzut costurile cu datoria publică? Şeful Trezoreriei Statului explică faptul că avem de-a face cu factori externi şi interni. Printre cei externi se numără temperarea creşterilor de dobândă operate de FED şi apariţia unor cifre pozitive la nivel internaţional în privinţa preţurilor care contribuie la formarea ratei inflaţiei. De aceea, este de aşteptat ca anul viitor, băncile centrale din lume să nu continue ritmul accelerat de creştere al dobânzilor cheie pentru a stopa inflaţia.

De altfel, dobânda la titlurile de stat a scăzut şi în Polonia şi în alte ţări din Europa Centrală şi de Est, nu doar în România, ilustrând apetitul în schimbare al investitorilor.

În privinţa factorilor interni care au contribuit la scăderea dobânzilor sub 8%, la care sunt vândute titlurile de stat, Ştefan Nanu menţionează perspectivele macroeconomice de anul viitor. Potrivit acestuia, din calculele Ministerului Finanţelor reiese că dobânzile îşi vor încetini considerabil creşterea, mai ales în a doua parte a anului.

 

Te-ar mai putea interesa și
Declarații de ultima oră ale premierului Bolojan! Cum va fi adoptat pachetul II de măsuri fiscal-bugetare și ce se va întămpla cu pensiile magistraților
Declarații de ultima oră ale premierului Bolojan! Cum va fi adoptat pachetul II de măsuri fiscal-bugetare și ce se va ...
Premierul Ilie Bolojan a declarat miercuri că pachetul 2 de măsuri fiscale pentru reducerea deficitului nu poate fi adoptat decât prin asumarea răspunderii Guvernului şi speră că va fi adoptat......
Președintele Senatului, Mircea Abrudean: Taxa pe tranzacțiile către firmele afiliate este un pas important spre echitate fiscală şi tratament egal între companiile româneşti şi multinaţionale
Președintele Senatului, Mircea Abrudean: Taxa pe tranzacțiile către firmele afiliate este un pas important spre echitate ...
Preşedintele Senatului, Mircea Abrudean, consideră că introducerea unei taxe pe tranzacţiile excesive dintre firmele ...
Stocul de cărbune de la Complexul Energetic Valea Jiului depășește 65.000 de tone. Compania susține că nu există riscul unei autoaprinderi
Stocul de cărbune de la Complexul Energetic Valea Jiului depășește 65.000 de tone. Compania susține că nu există riscul ...
Stocul de cărbune de la Complexul Energetic Valea Jiului (CEVJ), necesar pentru termocentrala de la Paroşeni, depăşeşte ...
Premierul polonez Donald Tusk avertizează că Rusia va încerca să introducă în discuțiile privind viitorul Ucrainei reducerea prezenței trupelor SUA în Europa
Premierul polonez Donald Tusk avertizează că Rusia va încerca să introducă în discuțiile privind viitorul Ucrainei ...
Rusia doreşte să includă tema reducerii prezenţei trupelor NATO în orice discuţii despre viitorul Ucrainei, a declarat ...