Datoria publică a statului în lei este deținută în proporție de 25% de investitori nerezidenți. Investițiile nerezidenților sunt cel mai exact barometru al evoluției datoriei publice. Și nu sunt investitori speculativi. Atunci când emitem bonduri ne uităm la investitorii de portofoliu”, a declarat Ștefan Nanu.
Șeful Trezoreriei Statului a arătat că cea mai mare creștere a ponderii deținerilor nerezidenților. ”Când emitem titluri de stat în lei, nerezidenții sunt foarte agresivi, oferind dobânzi mai mici decât băncile și fondurile de pensii. În 2023 am am emis titluri de 203 miliarde de lei. Acum ponderea deținerilor nerezidenților în total datorie publică a României s-a stabilizat”, precizează Nanu.
Totuși canalele de distribuție a bondurilor românești ar trebui diversificate, în special cele adresate investitorilor de retail. În acest context, Ministerul Finanțelor lucrează la implementarea unei aplicații online care să atragă membrii diasporei românești în cumpărarea de titluri de stat, cu atât mai mult cu cât și în țări precum Ungaria, Irlanda sau Belgia sunt mult mai agresive în ofertele lor de titluri de stat către populație.
”Indicatorul depozite versus credite, cel de lichiditate al băncilor ne arată că că economiile populației pot fi atrase cu succes în finanțarea datoriei publice. Am constat că nu oferim condiții favorabile pentru românii din diaspora care să cumpere titluri de stat românești. De aceea am gândit această aplicație online care să permită diasporei să cumper titluri de stat exact din țara în care se află”, spune Ștefan Nanu.
Un alt canal de distribuție va fi lansarea obligațiunilor Samurai pe piața din Japonia în moneda lor locală. ”Urmărim de fapt să îi determinăm pe japonezi să cumpere riscul României. Obligațiunile Samurai în primă fază sunt pentru noi ”peanuts”, fiind vorba de o lansare în primă fază de bonduri de circa 200-300 de milioane de euro, pe care în mod normal îi strângem foarte ușor de pe piața internă. Odată ce investitorii japonezi vor cumpăra bonduri românești vor monitoriza foarte atent țara noastră și am putea să speră că vor veni mai târziu să cumpere și bonduri în lei nu doar în yeni. Investitorul japonez este mult mai loial decât cel american, de exemplu”, a comentat Nanu.
Trezorierul șef a încheiat spunând că băncile centrale, fondurile suverane cumpără acum în cantități mult mai mari bonduri românești, ceea ce nu se întâmpla în urmă cu cinci ani.