Într-o încercare de a restabili încrederea investitorilor în băncile din Grecia şi a le ajuta să gestioneze mai bine problema creditelor neperformante (NPL), evaluate la aproximativ 110 miliarde de euro (124 miliarde de dolari), anul trecut au fost adoptate în Grecia criterii mai dure pentru alegerea conducerii instituţiilor.
NBG a anunţat că se află într-un proces de reorganizare a Consiliului de Administraţie şi caută un nou preşedinte, un nou şef al Comitetului de audit şi directori non-executivi.
Egon Zehnder, agenţie specializată în recrutarea de personal cu înalta calificare, a fost numită pentru a ajuta la procesul de recrutare.
Conform noilor criterii, până la o treime din Consiliile de Administraţie ale marilor bănci elene ar urma să fie înlocuite, inclusiv Louka Katseli, actualul preşedinte al NBG. Katseli este fost ministru al Economiei în Guvernul din 2009 şi, de asemenea, până la începutul lui 2015 a fost preşedintele unui mic partid politic. După ce premierul Alexis Tsipras a câştigat alegerile din 2015, Louka Katseli a fost desemnat preşedinte al Consiliului de Administraţie de la NBG.
În iulie a demisionat şi Michael Sallas, preşedintele celui mai mare grup bancar elen, Piraeus Bank, în cadrul procesului de restructurare destinat întăririi guvernanţei corporatiste cerută de creditorii internaţionali ai Greciei.
‘Un nou mediu financiar a apărut în Grecia după recapitalizarea de anul trecut. În acest mediu, alături de experienţa vechilor manageri, este necesară puterea noilor şefi, pentru a duce banca într-o nouă eră’, a declarat Michael Sallas, care a fost desemnat în unanimitate de Consiliul de Administraţie ca preşedinte de onoare.
În mod tradiţional, băncile greceşti au în Consiliile de Administraţie oameni de afaceri, lideri de sindicat şi, în unele cazuri, politicieni. Însă, în conformitate cu cel de-al treilea acord de asistenţă internaţională, Grecia a acceptat să pună capăt legăturilor dintre Guvern şi bănci, să crească nivelul de expertiză la nivelul conducerii băncilor şi să îmbunătăţească guvernanţa corporatistă.
Potrivit unor surse care au dorit să-şi păstreze anonimatul, Fondul de Stabilitate Financiară al Greciei (HFSF), care deţine participaţii semnificative la toate cele patru mari bănci greceşti, a angajat mai mulţi consultanţi externi care să analizeze conducerile băncilor, iar aceşti consultanţi au ajuns la concluzia că până la 18 directori din managementul a patru bănci trebuie înlocuiţi. În total, cele patru mari bănci greceşti (National Bank of Greece, Piraeus Bank, Alpha Bank şi Eurobank) au 58 de directori.
‘Băncile ar trebui să înlocuiască între 15 şi 18 membri ai Consiliilor de Administraţie, în principal membrii non-executivi, mai mulţi oameni de afaceri şi, în unele cazuri, membri ai sindicatelor’, a declarat un bancher din apropierea acestui dosar, fără a oferi alte detalii.
HFSF a confirmat că a trimis raportul elaborat de consultanţii externi atât Băncii Centrale a Greciei, cât şi băncilor comerciale, dar nu a dorit să ofere alte detalii.
În conformitate cu termenii acordului de asistenţă, directorii trebuie să aibă cel puţin 10 de ani experienţă în mediul bancar la nivel de senior management, să nu deţină o poziţie importantă într-o mişcare politică şi să nu fi deţinut poziţii în guvern în ultimii patru ani.
Cele patru mari bănci greceşti – National Bank of Greece, Piraeus Bank, Alpha Bank şi Eurobank – sunt prezente şi pe piaţa din România.