Naţionaliştii catalani, decişi să organizeze un referendum, în pofida eşecului în alegeri
„Nu vom da înapoi. Va fi o consultare cetăţenească, deoarece există un mandat al poporului catalan, căruia trebuie să îi rămânem fideli”, a afirmat purtătorul de cuvânt al guvernului regional, Francesc Homs, într-un interviu acordat postului de radio local Rac 1, reluând observaţiile făcute de preşedintele regiunii, Artur Mas.
„Consultarea trebuie dusă la bun sfârşit”, a asigurat Artur Mas, subliniind că forţele favorabile unui referendum de autodeterminare au obţinut „o majoritate clară, foarte clară, la urne”.
Problema pentru naţionalişti este acum de a găsi alianţe pentru guvernare, într-un peisaj politic foarte fragmentat, şi de a ghida politica de austeritate impusă de autorităţile centrale de la Madrid, în scopul redresării sistemului financiar din Catalonia.
„Dacă avem în vedere datoriile neplătite (…) vom fi constrânşi anul următor să iniţiem tăieri bugetare la un nivel echivalent celor din 2011 şi 2012 la un loc”, a avertizat Francesc Homs.
Coaliţia naţionalistă de dreapta CiU (Convergencia i Unio), a lui Artur Mas, a cunoscut un declin substanţial în alegerile anticipate de duminică, pe care el însuşi le-a convocat, sperând la obţinerea unei majorităţi absolute, care l-ar fi sprijinit în proiectul de referendum.
CiU rămâne principala forţă politică regională, însă cu 50 de deputaţi, în loc de 62 câţi erau înainte de alegeri.
Vocea electoratului favorabil independenţei regiunii a fost în bună măsură asimilată de partidul istoric de stânga ERC, şi el cu o agendă separatistă, care a trecut de la 10 deputaţi la 21.
Adăugând cei trei aleşi ai partidului de stânga CUP, forţele pro-referendum numără de acum 74 de deputaţi din 135, cu şase mai mult faţă de majoritatea absolută.
Cu toate acestea, nu există niciun eşichier politic catalan al „blocului separatist”, forţă divizată între naţionalismul moderat al lui Artur Mas şi partidele de stânga separatiste.