”Acestea se adaugă celor patru grupuri existente deja în ţările baltice şi Polonia. Aşadar, avem opt grupuri multinaţionale ale NATO de la Marea Baltică la Marea Neagră”, a spus Stoltenberg într-o conferinţă de presă după încheierea reuniunii.
NATO are deja grupuri de luptă în Estonia, Letonia, Lituania şi Polonia.
Stoltenberg a precizat că NATO va furniza Ucrainei echipamente de protecţie împotriva ameninţărilor chimice, biologice şi nucleare şi îşi va proteja şi forţele desfăşurate pe flancul estic împotriva acestor ameninţări.
Aliaţii sunt „preocupaţi” de posibilitatea utilizării unor astfel de arme în Ucraina după invazia rusă şi „au convenit să furnizeze echipamente pentru a ajuta Ucraina şi a se proteja împotriva ameninţărilor chimice, biologice, radiologice şi nucleare”, a explicat Jens Stoltenberg la finalul unui summit extraordinar al liderilor Alianţei.
Secretarul general al NATO a afirmat din nou că Rusia ar putea încerca să creeze un pretext pentru utilizarea de arme chimice în Ucraina, acuzând SUA şi aliaţii lor că pregătesc un astfel de atac.
„Suntem preocupaţi parţial pentru că vedem retorica şi vedem că Rusia încearcă să creeze un soi de pretext acuzând Ucraina, SUA şi aliaţii NATO că se pregătesc să folosească arme chimice şi biologice”, a declarat el în faţa jurnaliştilor, adăugând că orice utilizare a unor arme chimice ar avea consecinţe răspândite.
„Există de asemenea un risc ca (un atac cu arme chimice) să aibă un efect direct asupra oamenilor care trăiesc în ţările NATO”, a spus Stoltenberg.
Aliaţii au convenit să facă mai mult pentru a ajuta Ucraina după ce l-au auzit pe preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski insistând asupra „importanţei vitale de a furniza mai multă asistenţă militară ţării sale”, a spus Jens Stoltenberg, căruia aliaţii i-au prelungit cu un an mandatul în fruntea NATO.
El nu a precizat ce armamente vor fi furnizate de aliaţi, dar SUA „au început consultări pentru furnizarea de rachete anti-navă Ucrainei”, a declarat un înalt responsabil american în timpul summitului.
Peste 100.000 de militari americani sunt prezenţi acum în Europa şi peste 40.000 de soldaţi se află sub comanda directă a NATO, a subliniat Jens Stoltenberg. „Aşa ceva nu s-a mai întâmplat niciodată”, a declarat el.
Liderii Alianţei vor decide cu prilejul summitului lor de la Madrid, de la sfârşitul lui iunie, în privinţa unei revizuiri a apărării lor. Discuţiile se vor referi, printre altele, la o permanentizare a acestor forţe şi la creşterea cheltuielilor militare ale aliaţilor.
„Securitatea se plăteşte. Să faci mai mult costă mai mult”, a avertizat secretarul general al NATO.
La rândul său, preşedintele american Joe Biden a declarat că liderii statelor Alianţei Nord-Atlantice au convenit să sprijine apărarea, în special în Europa de Est, şi că NATO va desfăşura patru noi grupuri de luptă în Slovacia, România, Bulgaria şi Ungaria.
De asemenea, liderii statelor aliate vor elabora planuri pentru forţe şi capacităţi adiţionale înaintea summitului NATO din luna iunie, a precizat liderul american.