Decizia în acest sens este de aşteptat să fie anunţată în mod oficial la reuniunea de joi a liderilor Alianţei Nord-Atlantice de la Bruxelles, prima la care participă preşedintele american Donald Trump, care a ajuns miercuri după-amiaza în capitala belgiană.
Acest gest, menit să-i facă pe plac preşedintelui Trump, care a cerut în mod repetat sporirea angajamentului NATO în lupta împotriva terorismului, reprezintă totodată o decizie politică, întrucât toate cele 28 de state membre ale Alianţei fac deja parte în mod individual din coaliţia împotriva SI, iar NATO contribuie deja la lupta antiteroristă prin schimbul de informaţii şi instruirea forţelor locale din Irak şi Afganistan.
Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a subliniat anterior că ‘nu au existat deloc discuţii privind angajarea Alianţei într-un rol combatant’, în cazul în care se va alătura oficial coaliţiei. În cadrul unei conferinţe de presă miercuri la Bruxelles, el a afirmat că NATO trebuie să facă mai mult în lupta împotriva terorismului după atacul de la Manchester, dar a recunoscut că nu este sigur dacă Alianţa Nord-Atlantică se va alătura coaliţiei internaţionale care luptă împotriva grupării jihadiste Statul Islamic, aşa cum doreşte Washingtonul.
Atentatul comis luni seara la ieşirea de la un concert de muzică pop din Manchester, în care au fost ucise 22 de persoane şi rănite alte 59, între care numeroşi copii, ‘va fi un subiect abordat de către toţi liderii într-un fel sau altul’ în cadrul reuniunii de joi de la noul sediu al NATO de la Bruxelles, a mai spus Stoltenberg.
Preşedintele american Donald Trump, care s-a arătat foarte critic la adresa Alianţei, ar urma să pledeze la summit ca NATO să facă mai mult împotriva terorismului şi ca europenii să aloce mai multe fonduri în domeniul apărării. Statele Unite, care conduc coaliţia internaţională din 2014 ce acţionează împotriva SI în Irak şi Siria, cer de peste un an ca NATO să devină membru cu drepturi depline al acestei coaliţii.