Măsura, ce vine după o întârziere de câteva luni, conferă NATO un rol mai direct în războiul împotriva invaziei Rusiei, evitând în acelaşi timp angajarea forţelor proprii ale Alianţei.
Cu toate acestea, diplomaţii recunosc că această preluare ar putea avea un efect limitat având în vedere că SUA, sub viitoarea preşedinţie Trump, ar putea să îşi reducă sprijinul în calitate de putere dominată a Alianţei şi principal furnizor de armament către Kiev.
Trump, care îşi va prelua mandatul în ianuarie, a afirmat că vrea să pun rapid capăt războiului din Ucraina, dar nu a spus şi cum va face asta. El critică de multă vreme amploarea ajutorului financiar şi militar american către Ucraina.
Sediul misiunii NATO pentru Ucraina, numită Asistenţă de Securitate şi Instruire NATO pentru Ucraina (NSATU), se află la Clay Barracks, o bază americană din oraşul german Wiesbaden, şi, potrivit unei surse citate de Reuters, este acum deplin operaţional.
Nu a fost oferită o explicaţie publică pentru întârzierea înregistrată.
Anterior, livrările militare occidentale către Kiev au fost coordonate de grupul de la Ramstein condus de SUA, o coaliţie ad-hoc de circa 50 de ţări numită după baza aeriană americană din Germania unde s-a reunit prima dată.
Între timp, administraţia americană la final de mandat depune eforturi să trimită Kievului cât mai multe arme posibil pe fondul temerilor că Trump ar putea reduce livrările de arme.
NSATU este planificat să aibă un personal de circa 700 de membri, inclusiv trupe staţionate la cartierul general al NATO, SHAPE din Belgia, şi huburi logistice în Polonia şi România.
Rusia a condamnat creşterea ajutorului militar occidental către Ucraina pentru riscul extinderii conflictului.