Potrivit unui sondaj realizat de Pew Research în 2009, 51% dintre ucraineni erau împotriva aderării ţării lor NATO şi doar 28% – ‘pentru’. Acum situaţia se schimbă. Un sondaj de opinie realizat în iulie anul curent dezvăluie că, pentru prima dată în istoria postsovietică a acestei ţări, majoritatea ucrainenilor – 44% – ar susţine aderarea la NATO. Săptămâna trecută, guvernul Ucrainei a propus adoptarea unei legi care să înlesnească drumul spre Alianţă.
Cu toate acestea, Grecianinov nu este mai optimist ca în urmă cu cinci ani. ‘Ei (NATO) se pleacă în continuare în faţa cerinţelor Moscovei’, a spus el.
Aceste ‘cerinţe’ sunt exprimate foarte precis, comentează Time, amintind de declaraţia făcută joi de ministrul de externe al Rusiei. După cum a atenţionat Serghei Lavrov, orice încercare de a atrage Ucraina în Alianţă va submina firavele negocieri de pace dintre guvernul de la Kiev şi rebelii din est.
Însă, în opinia Time, un semnal mult mai îngrijorător a venit din partea militarilor ruşi. Miercuri, generalul rus Iuri Iakubov a declarat pentru Interfax că Rusia îşi va modifica doctrina militară şi va nominaliza NATO ca ‘inamic probabil’ în potenţiale viitoare conflicte.
În prima zi a summitului NATO o asemenea retorică nici nu exista, constată Time, subliniind că cel mai concret pas de răspuns la agresiunea Rusiei în Ucraina, anunţat de NATO, a fost ‘crearea unor forţe de reacţie foarte rapidă’.
Liderii celor cinci cele mai puternice ţări din NATO s-au întâlnit cu preşedintele Ucrainei, Petro Poroşenko, promiţând să înfiinţeze câteva fonduri pentru modernizarea armatei ucrainene. ‘Însă ei s-au abţinut de la promisiuni privind livrarea de arme Ucrainei şi nu şi-au asumat obligaţia de a o primi în Alianţă într-un viitor apropiat.
‘Ei pot să-l oprească pe Putin, însă la ora actuală nu iau în calcul această idee’, şi-a exprimat dezamăgirea Grecianinov.