NATO şi-a regăsit raţiunea de a fi în contextul crizei din Ucraina
‘NATO a revenit la începuturile sale: Alianţa se va concentra în primul rând pe apărarea colectivă, după 20 de ani de operaţiuni care ne-au oferit multă experienţă, şi în condiţiile în care ne confruntăm cu provocări la care nu ne-am aşteptat’, a declarat ambasadorul american pe lângă NATO, Douglas Lute.
După căderea Zidului Berlinului, NATO a început operaţiunile din Balcani, împotriva pirateriei în largul Somaliei şi în Afganistan după atacurile de la 11 septembrie 2001. Bilanţul acestei misiuni, cea mai lungă, cea mai importantă şi cea mai îndepărtată de Europa realizată vreodată de Alianţă, rămâne unul controversat. Dar anexarea Crimeii de către Rusia, în martie, a reamintit NATO că instabilitatea există în imediata sa apropiere.
În acest context, summitul NATO din Ţara Galilor de joi şi vineri este unul ‘istoric’, a subliniat Douglas Lute. ‘Însă este puţin probabil să fie decisă o intervenţie militară deschisă. Nu există niciun sprijin în acest sens în cadrul Alianţei’, a avertizat Robin Niblett, directorul Institutului londonez Chatham House, în opinia căruia summitul va reprezenta pentru NATO o ocazie de a-şi demonstra ‘credibilitatea’.
‘NATO se confruntă cu un mediu strategic diferit de şase luni/un an, deoarece ameninţările s-au intensificat pe flancul estic, în Ucraina, şi pe flancul sudic în Siria, Irak şi Sahel’, a mai spus diplomatul.
‘Toată lumea este de acord că este nevoie de o reechilibrare a misiunilor strategice ale Alianţei pentru apărarea colectivă, de o revenire la fundamente’, a mai spus el. ‘Mulţumesc, Putin, datorită ţie lucrurile sunt clare’, au glumit unii diplomaţi la sediul NATO din Bruxelles, care a împlinit în acest an 65 de ani.
‘Toţi pentru unul’ în caz de atac împotriva unuia dintre statele membre este principiul care stă la baza Tratatului Atlanticului de Nord. O ‘asigurare de viaţă împotriva oricărui atac’ de care Ucraina, care nu este membru al NATO, nu poate beneficia. Însă ţările din fostul bloc de Est care au aderat la NATO (ţările baltice, Polonia, România, Bulgaria) se tem să nu aibă aceeaşi soartă dacă Occidentul nu va avea o reacţie fermă, menţionează AFP.