‘Nu a existat convergenţă de vederi astăzi’, a recunoscut secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, după aproape trei ore de discuţii între ambasadorii celor 28 de ţări ale Alianţei şi omologul lor rus Aleksandr Gruşko.
‘Am avut o discuţie deschisă, onestă şi atmosfera era bună, dar nu eram de acord’, a constatat Stoltenberg, salutând în pofida divergenţelor ‘o ocazie importantă pentru a ne clarifica poziţiile’.
Conflictul în Ucraina, care a înveninat relaţiile între NATO şi Rusia ca niciodată după sfârşitul Războiului rece, rămâne principalul măr al discordiei. ‘Acţiunile Rusiei în Ucraina au subminat securitatea în zona euro-atlantică’, a afirmat Stoltenberg, condamnând din nou anexarea în 2014 a Crimeii de către Rusia.
În timpul summit-ului lor în weekend-ul trecut la Varşovia, conducătorii Alianţei au ratificat o nouă creştere a puterii militară în Est, cu aprobarea dată desfăşurării a patru batalioane multinaţionale în cele trei ţări baltice şi în Polonia începând din 2017.
Încadrate de SUA, Canada, Germania şi Regatul Unit, aceste batalioane ar urma să aibă între 600 şi 1.000 de oameni fiecare.
Desfăşurarea lor în apropiere de frontiera rusă a suscitat mânia lui Vladimir Putin, care a acuzat la sfârşitul lunii iunie NATO că vrea să-i antreneze ţara într-o cursă a înarmărilor ‘frenetică’ şi să rupă ‘echilibrul militar’ în vigoare în Europa după destrămarea URSS, la sfârşitul anului 1991.
Aceste măsuri ‘excesive şi contraproductive ne readuc într-o atmosferă a Războiului rece’, a denunţat ambasadorul Rusiei miercuri în faţa presei. ‘Modelul de confruntare care ne este impus de NATO nu ne interesează’, a adăugat el.
Unele ţări ale Alianţei, începând cu Franţa şi Germania, insistă de mai multe luni ca NATO – fără a renunţa la fermitatea sa – să încerce să reia dialogul, în special pentru a evita o escaladare în caz de incidente.
Orice cooperare practică cu Moscova rămâne întreruptă, dar este pentru a doua oară de la sfârşitul lui aprilie când ambasadorii ţărilor NATO şi omologul lor se reîntâlnesc în cadrul Consiliului NATO-Rusia, un format de dialog în aceşti ultimi doi ani.
Rusia a venit miercuri cu ‘propuneri’ asupra unui contencios sursă de tensiuni: survolările Mării Baltice de către avioanele militare ruseşti cu transponderele închise, ceea ce ar complica foarte mult urmărirea lor şi ar creşte riscurile coliziunilor.
‘Noi am spus clar că suntem pregătiţi să zburăm cu transponderele noastre deschise pe anumite trasee’, a explicat Gruşko, acuzând aparatele NATO că fac acelaşi tip de zboruri ‘în orb’.
‘Propunem organizarea unor consultări cu acest subiect între autorităţi militare’, a spus el. Astfel de consultări ar fi un semn de detensionare, orice comunicare directă între superiorii ierarhici ai Alianţei şi cei ruşi fiind întreruptă din mai 2014.
Dar această iniţiativă nu a avut decât o primire călduţă la Bruxelles. ‘Salutăm această propunere, dar am cerut mai multe detalii’, a răspuns Stoltenberg, amintind că acesta nu este decât unul din aspectele problemelor de securitate existente în zona Mării Baltice.
‘Noi am văzut activităţi periculoase, avioane ruseşti zburând razant deasupra unor nave americane’, a observat şeful NATO, amintind de incidente cu un distrugător american în aprilie.
Criza în Ucraina – în care ţările occidentale acuză Rusia că îi susţine militar pe separatiştii proruşi – a creat ţărilor care au făcut parte din blocul sovietic înainte de a se ralia la NATO temeri pentru propria lor integritate teritorială.
Ea a determinat cele 28 de ţări ale Alianţei la o întărire militară fără precedent de la sfârşitul Războiului rece.
Astfel, NATO a trimis avioane de vânătoare suplimentare pentru a ajuta ţările baltice să-şi protejeze spaţiul aerian şi şi-a intensificat considerabil manevrele militare.
Incidente, precum cel în care Turcia, membră a NATO, a doborât în noiembrie 2017 un avion rusesc care îi pătrunsese în spaţiul aerian teritorial venind dinspre Siria, au contribuit de asemenea la escaladarea tensiunilor.